05 capitol 3

29
103 CAPITOLUL 3 GESTIUNEA CHELTUIELILOR FIXE ALE EXPLOATAŢIEI AGRICOLE 3.1. Cheltuielile cu arenda sau cu concesionarea terenurilor agricole Reglementările în vigoare au în vedere faptul că terenurile agricole, în funcţie de forma lor de proprietate, pot fi supuse regimului de concesionare (pentru terenurile din proprietatea statului) sau de arendare (pentru terenurile proprietate privată). A. Pentru terenurile concesionate se plătesc taxe de redevenţă (echivalente unei taxe de utilizare a terenului pe durate mai îndelungate, de până la 49 de ani), care se negociază cu organismul însărcinat cu administrarea acestor terenuri, în prezent Agenţia Domeniilor Statului (ADS). La stabilirea cuantumului redevenţei anuale se iau în considerare ofertele elaborate de cei interesaţi, care au, de regulă, la bază un Studiu de oportunitate privind condiţiile şi eficienţa concesionării, conform prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor. În susţinerea ofertei sale, persoana fizică sau juridică care solicită concesiunea, va trebui să scoată în evidenţă motivaţiile de ordin tehnic, economic, financiar, social şi de mediu, care justifică acordarea concesiunii, precum şi un plan de afaceri, prin care să fundamenteze investiţiile necesare pentru modernizare şi /sau extindere. Concesiunea poate fi acordată, în funcţie de numărul de cereri şi de evaluarea preliminară a calităţii ofertelor primite, prin licitaţie publică deschisă sau negociere directă. Licitaţiile se organizează de către concedent (ADS) prin parcurgerea etapelor stabilite prin lege, respectiv, lansarea anunţului publicitar, primirea ofertelor, organizarea licitaţiei şi comunicarea câştigătorului, urmată de încheierea contractului de concesiune cu ştigătorul licitaţiei. Negocierea nivelului minim al redevenţei, porneşte de la baremurile stabilite pe zone de favorabilitate agro-pedo-climatică şi de la coeficienţii pe clase de calitate a terenurilor din perimetrul supus concesionării, precum şi de la facilităţile pe care le asigură arealul respectiv, cum sunt: amenajări pentru irigaţii, drenaje, desecări, lucrări antierozionale, amplasări terenuri faţă de drumurile de acces şi localităţi. Nivelul redevenţei, astfel fundamentat şi calculat, se situează, de regulă, între 350- 700 kg la hectar echivalent grâu la preţul pieţei şi se achită în cel mult două tranşe anuale, conform prevederilor din contractele de concesionare. Concedentul are dreptul de a controla modul în care se respectă prevederile contractuale privind investiţiile şi modernizările, incluse în contract şi de a stabili proporţiile în care vor fi suportate cheltuielile de către cele două părţi. De obicei, aceste prevederi se actualizează periodic prin acte adiţionale la Contractul de concesiune. De asemenea, concedentul are dreptul legal de a solicita achitarea la timp a redevenţei şi, în cazul neplăţii acesteia, în cadrul termenelor contractuale, suspendarea contractului de concesiune.

Upload: aurelian-buliga-stefanescu

Post on 16-Apr-2015

67 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: 05 Capitol 3

103

CAPITOLUL 3

GESTIUNEA CHELTUIELILOR FIXE ALE EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

3.1. Cheltuielile cu arenda sau cu concesionarea terenurilor agricole Reglementările în vigoare au în vedere faptul că terenurile agricole, în funcţie de

forma lor de proprietate, pot fi supuse regimului de concesionare (pentru terenurile din proprietatea statului) sau de arendare (pentru terenurile proprietate privată).

A. Pentru terenurile concesionate se plătesc taxe de redevenţă (echivalente unei

taxe de utilizare a terenului pe durate mai îndelungate, de până la 49 de ani), care se negociază cu organismul însărcinat cu administrarea acestor terenuri, în prezent Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

La stabilirea cuantumului redevenţei anuale se iau în considerare ofertele elaborate de cei interesaţi, care au, de regulă, la bază un Studiu de oportunitate privind condiţiile şi eficienţa concesionării, conform prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

În susţinerea ofertei sale, persoana fizică sau juridică care solicită concesiunea, va trebui să scoată în evidenţă motivaţiile de ordin tehnic, economic, financiar, social şi de mediu, care justifică acordarea concesiunii, precum şi un plan de afaceri, prin care să fundamenteze investiţiile necesare pentru modernizare şi /sau extindere. Concesiunea poate fi acordată, în funcţie de numărul de cereri şi de evaluarea preliminară a calităţii ofertelor primite, prin licitaţie publică deschisă sau negociere directă. Licitaţiile se organizează de către concedent (ADS) prin parcurgerea etapelor stabilite prin lege, respectiv, lansarea anunţului publicitar, primirea ofertelor, organizarea licitaţiei şi comunicarea câştigătorului, urmată de încheierea contractului de concesiune cu câştigătorul licitaţiei. Negocierea nivelului minim al redevenţei, porneşte de la baremurile stabilite pe zone de favorabilitate agro-pedo-climatică şi de la coeficienţii pe clase de calitate a terenurilor din perimetrul supus concesionării, precum şi de la facilităţile pe care le asigură arealul respectiv, cum sunt: amenajări pentru irigaţii, drenaje, desecări, lucrări antierozionale, amplasări terenuri faţă de drumurile de acces şi localităţi. Nivelul redevenţei, astfel fundamentat şi calculat, se situează, de regulă, între 350-700 kg la hectar echivalent grâu la preţul pieţei şi se achită în cel mult două tranşe anuale, conform prevederilor din contractele de concesionare. Concedentul are dreptul de a controla modul în care se respectă prevederile contractuale privind investiţiile şi modernizările, incluse în contract şi de a stabili proporţiile în care vor fi suportate cheltuielile de către cele două părţi. De obicei, aceste prevederi se actualizează periodic prin acte adiţionale la Contractul de concesiune. De asemenea, concedentul are dreptul legal de a solicita achitarea la timp a redevenţei şi, în cazul neplăţii acesteia, în cadrul termenelor contractuale, suspendarea contractului de concesiune.

Page 2: 05 Capitol 3

104

B. Pentru terenurile aflate în proprietate privată, proprietarii acestora au posibilitatea să ofere terenul agricol în arendă unor exploataţii agricole cu personalitate juridică sau unor persoane fizice sau asociaţii ad-hoc, ca arendaşi. Pentru aceste terenuri, condiţiile de arendare sunt reglementate de Legea Arendării nr. 16/1994, cu completările şi modificările ulterioare, care prevede condiţiile de arendare, pe bază de contract scris, încheiat între proprietar şi arendaş, care poate fi persoană fizică sau juridică şi se înregistrează la Consiliul local teritorial. Se reglementează, de asemenea, că durata arendării este de minim 5 ani. În contractul de arendă se stipulează obligaţiile reciproce ale celor doi parteneri, durata arendării şi modul de plată a arendei. În practică se stabileşte, în majoritatea cazurilor, un echivalent în grâu al cuantumului arendei, care poate fi solicitat fie în natură, fie echivalentul în bani al cantităţilor cuvenite, la preţul pieţei. Valorile cele mai frecvent întâlnite pentru arenda anuală sunt cuprinse între 500-800 kg grâu pe hectar. De asemenea, contractele de arendă pot să prevadă condiţiile în care se va efectua suportarea pierderilor totale sau parţiale ale bunurilor arendate şi condiţiile de forţă majoră.

3.2. Cheltuielile cu clădirile Cheltuielile cu clădirile reprezintă o componentă importantă a desfăşurării activităţilor în exploataţiile agricole. Cheltuielile incluse în această categorie, relevă cheltuielile de utilizare (chirii, taxe şi costuri de întreţinere şi reparaţii curente), precum şi eventuale cheltuieli de investiţii pentru extinderea şi modernizarea spaţiilor de producţie şi depozitare, ca o necesitate justificată de dezvoltarea profitabilă a exploataţiei agricole. În general, aceste cheltuieli se referă la:

- Impozitul pe clădiri şi pe terenul aferent construcţiilor respective, care este încadrat în categoria impozitelor locale; conform prevederilor OUG nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele, Consiliile locale stabilesc o cotă de impozit pe clădiri cuprinsă între 0,5 – 1,5% pe an din valoarea de inventar a acestora.

- Cheltuielile cu amortizarea clădirilor la valorile de inventar reevaluate,

repartizate pe luni, pe toată durata normală de funcţionare, care este reglementată prin HG nr. 964/1998. Duratele normale de funcţionare ale construcţiilor agricole sunt prezentate în tabelul 3.1.

- Chiriile plătite pentru spaţiile închiriate pentru birouri, magazii, şoproane,

grajduri, ateliere mecanice, garaje, depozite de combustibili ş.a., care sunt necesare proceselor de producţie şi pot fi asigurate de către concesionar sau arendaş.

- Cheltuielile cu întreţinerea curentă şi reparaţiile ocazionale şi periodice, de

menţinere a integrităţii şi funcţionalităţii clădirilor respective.

Page 3: 05 Capitol 3

105

Duratele normale de utilizare ale construcţiilor agricole

Tabel 3.1

Construcţii agricole Durate normale de

funcţionare (utilizare) – ani –

Clădiri agrozootehnice 30 Construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane) 10 Depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de compostare) 20

Silozuri pentru furaje 30 Silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor 35 Pătule pentru depozitarea porumbului 30 Construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri 25 Heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare, baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultură 30

Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole 40 Sere, solarii, răsadniţe, ciupercării:

- Din zidărie, beton, metal, lemn şi sticlă 30

- Construcţie uşoară din lemn şi folie din masă plastică 5

În legătură cu amortismentul prelevat pentru clădiri, se menţionează necesitatea

reevaluării periodice a acestora, mai ales în condiţiile adoptării metodei de amortizare liniară, astfel încât cotele de amortizare să poată constitui o sursă semnificativă pentru reparaţiile capitale şi modernizarea clădirilor respective.

În acest mod se poate compensa, într-o măsură mai mare, influenţa negativă a inflaţiei în asigurarea fondurilor de reparaţii şi înnoire/modernizare a clădirilor din exploataţiile agricole.

Necesarul minim de spaţii în clădiri adecvate şi funcţionale pentru o exploataţie agricolă de dimensiuni mici şi medii, de la 20-30 ha, până la 400-500 ha, destinate profilului de producţie vegetală se consideră, după studii efectuate recent, că trebuie să fie constituit din:

- Spaţiu pentru birouri la sediul administrativ şi, după caz, la filiale sau punctele de lucru, de cca. 10-15 mp pentru fiecare salariat din conducere şi administraţie şi de 8-10 mp pentru secretariat şi operatori calculator sau gestionari, casier.

- Spaţiu în magazii şi depozite amenajate corespunzător pentru depozitarea

seminţelor, a unei părţi din produsele agricole până la vânzarea acestora şi a altor inputuri care necesită spaţii special amenajate (îngrăşăminte, pesticide, combustibili).

Depozitele de pesticide necesită asigurarea condiţiilor speciale prevăzute de reglementările în vigoare, care atrag costuri de amenajare şi obţinerea unor autorizaţii periodice de funcţionare.

Page 4: 05 Capitol 3

106

Magaziile de îngrăşăminte şi depozitele de combustibili necesită reactualizări periodice ale autorizaţiilor şi mici investiţii de conformitate, pentru a nu produce noxe şi poluări şi a nu afecta mediul înconjurător.

- Atelier mecanic pentru întreţinere şi mici reparaţii şi lucrări mecanice curente de

sudură, lăcătuşerie, tâmplărie şi ajustări/reglaje; suprafeţele minime necesare pentru un astfel de atelier sunt cuprinse între 60-120 mp, astfel încât să poată fi asigurate condiţiile legate de protecţia muncii.

- Şoproane sau spaţii închise cu acoperişuri uşoare pentru parcarea şi conservarea

tractoarelor şi maşinilor agricole din dotarea proprie şi, după caz, pentru cele atrase prin împrumut sau servicii prestate temporar de către terţi. Se recomandă ca aceste spaţii să fie bine protejate în perioadele de frig şi ploi, astfel încât să nu afecteze integritatea utilajelor, care ar genera cheltuieli suplimentare de întreţinere şi reparaţii şi ar afecta negativ durata normală de funcţionare a acestora.

- Depozite de carburanţi şi lubrifianţi, dotate cu rezervoare, conform

reglementărilor în vigoare, cu posibilităţi de reciclare a uleiurilor şi autorizate de către organele competente.

- Pentru creşterea animalelor se au în vedere grajduri şi hale de producţie

echipate corespunzător cu tehnologiile utilizate, a căror dimensiune şi utilare se stabileşte pe baza unor proiecte realizate de proiectanţi autorizaţi şi se autorizează separat ca spaţii de producţie.

Cuantumul cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru toate aceste

categorii de clădiri se estimează pe baza experienţei, între 5-10% din valoarea de inventar a clădirilor respective.

3.3. Cheltuielile cu tractoarele, maşinile şi instalaţiile agricole 3.3.1 Cheltuielile fixe cu tractoarele şi maşinile agricole Cheltuielile cu tractoarele, maşinile şi instalaţiile agricole se pot evidenţia pe

categorii astfel: Cheltuieli cu amortismentele, care se calculează prin metoda liniară, pornind

de la valorile de achiziţie şi se eşalonează pe toată perioada de funcţionare. Cotele de amortisment se prelevă lunar şi periodic se modifică ca urmare a reevaluării valorilor de inventar. În prezent sunt acceptate şi alte metode de amortizare, respectiv accelerată sau regresivă.

Cheltuieli cu piesele de schimb şi materialele necesare pentru întreţinerea şi

reparaţiile curente sau accidentale ale utilajelor. O particularitate a acestor costuri este legată de starea tehnică precară a multor utilaje din exploataţiile agricole, care şi-au depăşit durata normală de funcţionare şi necesită frecvente

Page 5: 05 Capitol 3

107

intervenţii accidentale şi reparaţii capitale. Această situaţie conduce la cheltuieli ridicate cu utilajele, care nu se înscriu în limitele normale recunoscute pe plan internaţional.

Cheltuieli cu combustibilii şi lubrifianţii pentru lucrările comune din

tehnologii, până la recoltat, precum şi cele legate de depozitele de carburanţi.

Cheltuielile cu atelierele mecanice în care se efectuează diferite lucrări, precum mici reparaţii, lucrări de sudură şi lăcătuşerie etc., inclusiv utilităţile, precum şi cota parte din dotările acestor ateliere.

Problema esenţială a utilizării raţionale a parcului de utilaje agricole este legată de

implementarea unor sisteme eficiente de programare a lucrărilor mecanizate şi de creştere a gradului lor de utilizare la peste 70% şi, pe această cale, să se reducă substanţial cheltuielile specifice pe hectar cu lucrările agricole mecanizate.

Desigur că, în acest fel, se vor elibera resurse financiare necesare pentru reînnoirea normală a utilajelor existente şi reducerea suplimentară a cheltuielilor cu reparaţiile şi piesele de schimb.

Pentru managementul exploataţiei agricole, această abordare modernă legată de programarea raţională a lucrărilor agricole şi stabilirea necesarului optim de tractoare şi maşini agricole este imperios necesară şi de aceea va fi prezentată succint în continuare.

3.3.2 Programarea lucrărilor agricole şi stabilirea raţională a necesarului de maşini şi utilaje agricole Practica a confirmat că singura metodă de programare accesibilă şi operaţională

pentru activităţile din exploataţia agricolă, este cea pe comenzi periodice, care poate fi materializată prin diferite grafice de coordonare şi efectuare a lucrărilor şi de nivelare a utilizării resurselor alocate.

Această metodă poate folosi ca tehnici de lucru graficele Gantt (eşalonare calendaristică) sau grafice-reţea (aplicaţii de analiză a drumului critic). De asemenea, se poate utiliza programul MS Project Management, pus la dispoziţie de compania Microsoft. În continuare vom prezenta pe scurt modul de aplicare a acestei metode şi documentele necesare pentru întocmirea graficelor de programare:

1. Amplasarea culturilor pe sole şi stabilirea rotaţiei culturilor se face pe baza planului de culturi şi va fi materializată pe harta cu organizarea teritoriului şi a asolamentului multianual, stabilit la nivelul exploataţiei, pe sole şi parcele.

Repartizarea teritorială raţională a producţiei agricole este una din măsurile tehnico-organizatorice de cea mai mare importanţă şi actualitate, deoarece constituie una dintre resursele cele mai ieftine de sporire a producţiilor, concomitent cu creşterea eficienţei acestora şi poate fi ea însăşi considerată ca factor fundamental de producţie.

Prin repartizarea teritorială raţională a culturilor, exploataţiile agricole ar putea fi dotate cu o gamă mai restrânsă de tractoare şi maşini agricole, care în cursul anului ar putea fi exploatate mult mai intensiv şi cu maximă eficienţă.

De asemenea, mecanizatorii ar cunoaşte mai bine şi, pe această bază, ar exploata mai raţional un număr mai restrâns de tractoare şi maşini agricole.

Page 6: 05 Capitol 3

108

2. Tehnologiile cadru pe suprafeţe modul şi pe hectar / cap de animal, care sunt elaborate, de regulă, de institutele de cercetare şi care furnizează elemente tehnice, organizatorice şi economice orientative pentru toate culturile/speciile de animale, în scopul elaborării tehnologiilor proprii, adaptate la specificul exploataţiei.

3. Fişa tehnică de prezentare a posibilităţilor de efectuare a lucrărilor mecanizate, care va prezenta, pe categorii de lucrări, posibilităţile tehnice ale utilajelor proprii sau atrase. Aceste fişe vor informa asupra productivităţilor posibile de realizat, în condiţiile specifice zonei, cu agregatele existente în dotare şi vor cuprinde, de asemenea, costurile unitare pentru utilajele proprii şi tarifele de plată pentru serviciile atrase.

Această fişă va da posibilitatea fermierului şi inginerului agronom din exploataţie să aibă o vedere de ansamblu asupra posibilităţilor de executare a lucrărilor mecanizate şi să opteze pentru anumite soluţii raţionale în întocmirea şi utilizarea agregatelor.

4. Tehnologiile proprii pe culturi, care trebuie să constituie elementul de bază al pregătirii producţiei în exploataţia agricolă şi care reprezintă suportul tehnico-economic adaptat la specificul exploataţiei agricole.

Tehnologiile proprii vor avea la bază: - Amplasarea culturilor în anul agricol respectiv; - Tehnologiile-cadru; - Fişa tehnică de prezentare a posibilităţilor de mecanizare; - Fişele tehnologice proprii, care vor cuprinde şi:

o epoca de executare a lucrărilor; o alegerea agregatelor posibile pentru executarea lucrării, normele posibile de

realizat şi costurile lucrărilor mecanice de executat; o numărul de agregate necesare.

5. Necesarul de lucrări mecanice pe culturi se întocmeşte pentru a stabili necesarul raţional de utilaje pe exploataţie.

6. Programele trimestriale, pe campanii şi lunare, care permit conducerii exploataţiei, în special fermierului/managerului, conducerea coordonată a întregii activităţi de producţie.

În scopul alcătuirii unui program cât mai explicit este necesară construirea unui grafic coordonator a lucrărilor mecanizate, de tip Gantt, peste care să se suprapună grafice reţea de monitorizare.

7. Programul săptămânal de lucrări se întocmeşte de către inginerul agronom, care utilizează graficul Gantt, ca instrument de organizare operaţională şi care cuprinde eşalonarea lucrărilor dintr-o lună.

Perturbaţiile care pot apărea pe parcurs trebuie să se constituie ca modificări ale programului de lucrări şi nu dispoziţii verbale sau chiar alte dispoziţii scrise, necorelate cu programul, aşa cum se întâmplă de obicei în practica curentă.

Programul săptămânal şi cel lunar de lucrări vor reprezenta şi instrumentele de monitorizare a activităţilor de mecanizare de către manager şi vor putea constitui ulterior un material util pentru analiza calităţii programelor elaborate, a greutăţilor întâmpinate şi a deficienţelor sau factorilor aleatori, care au produs dereglarea programului.

Utilizarea acestei metodologii va permite managerului şi colaboratorilor săi să stăpânească costurile cu tractoarele şi maşinile agricole şi totodată să asigure utilizarea lor peste nivelul pragului de rentabilitate.

Page 7: 05 Capitol 3

109

3.4. Cheltuielile cu animalele de producţie Cheltuielile fixe în creşterea animalelor de producţie, sunt în principal, cele cu

salariile personalului permanent şi cele cu amortizarea la valoarea de inventar a animalelor de producţie.

3.5. Cheltuielile cu forţa de muncă permanentă Forţa de muncă reprezintă un important factor de producţie şi stabilirea judicioasă a

necesarului de forţă de muncă la nivelul exploataţiei agricole, constituie o prioritate pentru bunul mers al tuturor activităţilor şi pentru obţinerea unor rezultate economice şi de producţie satisfăcătoare.

De aceea, elaborarea „bilanţului” forţei de muncă şi asigurarea necesarului reprezintă o preocupare esenţială a managerului şi a colaboratorilor săi.

Pentru derularea activităţilor de selecţie şi recrutare judicioasă a forţei de muncă, la nivelul exploataţiei agricole, atribuţiile revin, în principal, şefului exploataţiei (managerului), iar uneori se apelează şi la consultanţi sau experţi în recrutarea şi selecţia forţei de muncă adecvate.

În cele ce urmează, ne vom referi la personalul permanent al exploataţiei agricole, cu profil de producţie vegetală, grupat în două categorii:

- personal de conducere şi administrativ/gestiune; - personal calificat pentru utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole şi pentru

întreţinerea acestora. Cheltuielile fixe ale exploataţiei agricole includ salariile personalului permanent,

care asigură managementul şi gestiunea financiar-contabilă şi executarea lucrărilor agricole şi a celor de întreţinere-reparaţii, precum şi activităţi gospodăreşti permanente, pe tot parcursul anului.

Salariile acordate personalului permanent se situează peste salariul mediu pe economie, iar nivelurile medii întâlnite în practică sunt cele de mai jos 1 :

• Pentru şeful exploataţiei – manager: 180-200 EUR; • Pentru inginerul agronom: 160-180 EUR; • Pentru contabil/economist: 150-160 EUR; • Pentru mecanicii agricoli: 100 EUR baza şi plata în acord în campaniile agricole; • Pentru muncitorii necalificaţi: 60-70 EUR; • Pentru gestionar piese/carburanţi şi aprovizionare: 100-120 EUR; • Pentru secretariat administrativ şi operare PC: 100-120 EUR. Aceste valori variază în timp şi se constată în general, o creştere de 10-15 % pe an. La cheltuielile cu salariile personalului permanent şi care reprezintă câştiguri brute,

se mai adaugă o serie de taxe şi impozite, plătite de angajator cum sunt: - Contribuţia pentru Asigurările Sociale – CAS; - Contribuţia pentru Asigurările Sociale de Sănătate – CASS;

1 S-a considerat cursul mediu al EUR de 40.000 lei.

Page 8: 05 Capitol 3

110

- Fondul pentru Şomaj; - Fondul de Risc şi Boli profesionale; - Comision pentru Camera de muncă ş.a. Toate aceste taxe şi impozite se plătesc de către angajator şi reprezintă o pondere de

peste 30 % raportată la câştigul brut al salariaţilor. De menţionat că, în special pentru mecanizatori (tractorişti, combainieri etc.), în

perioadele de recoltat şi transport al produselor agricole se aplică sistemul de plată în acord şi cheltuielile salariale sunt considerate cheltuieli variabile.

Ca şi în cazul optimizării utilizării tractoarelor şi maşinilor agricole şi raţionalizarea utilizării forţei de muncă constituie o serioasă problemă pentru exploataţiile agricole, în special pentru mecanizatori, care, din cauza sezonalităţii producţiei agricole, nu au o încărcare uniformă pe parcursul anului. De menţionat că o consecinţă favorabilă a raţionalizării prin nivelare a utilizării tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate este şi asigurarea unei încărcări mai echilibrate a tractoriştilor.

Cu toate acestea, mai sunt necesare şi alte activităţi pentru completarea şi atingerea pragului de rentabilitate al utilizării forţei de muncă permanente.

În legătură cu gradul de utilizare a utilajelor şi mecanizatorilor, pe tot parcursul anului agricol, care începe la 01 octombrie anul precedent şi se încheie la 30 septembrie anul curent, se pot menţiona următoarele particularităţi cu influenţe asupra utilizării raţionale a resurselor mecanice:

În perioada 01 oct. – 31 dec. se desfăşoară o activitate intensă de lucrări cu tractoarele şi maşinile agricole – arat, discuit, semănat păioase de toamnă, recoltat prăşitoare, cu randament de aproape 100% pentru primele luni şi uneori se continuă şi în decembrie (perioada mai este numită şi cea a „producţiei neterminate”).

Perioada 01 ian. – 31 mar. a anului următor cuprinde în special activităţi de reparaţii şi întreţinere a tractoarelor şi utilajelor agricole, de instruire şi eventual concedii, gradul de utilizare fiind, de regulă, sub 50%.

Perioada 01 apr. – 30 sept.: tractoarele şi utilajele agricole se folosesc la un randament de peste 80%, datorită lucrărilor complexe pentru înfiinţarea culturilor anuale, lucrări de întreţinere a culturilor şi de recoltare şi transport a produselor agricole.

În mod raţional şi eficient, randamentul pe parcursul unui an trebuie să asigure un

grad de utilizare de peste 70%, dar condiţiile meteorologice, în special, dar şi organizarea de multe ori neraţională, reduc procentajul cu cel puţin 15%, rezultând un randament anual de aproximativ 50-60%.

Rentabilitatea utilizării parcului de tractoare şi maşini agricole este asigurată de efectuarea lucrărilor agricole, pe cât posibil, fără întreruperi, eliminându-se deplasările inutile dintre parcele. O solă compactă şi bine dimensionată este un important avantaj, fiind recomandate, atât aşa-zisele lucrări „în modul” cu mai multe utilaje, care se execută printr-o singură trecere, cât şi folosirea la maxim a timpului de lucru numit „zi lumină” de către mecanizatori.

Page 9: 05 Capitol 3

111

3.6 CALCULAREA CHELTUIELILOR FIXE LA NIVELUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

La nivelul exploataţiei agricole se elaborează o sinteză a cheltuielilor fixe, care va

include toate categoriile de cheltuieli şi care trebuie luate în considerare la stabilirea bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Sinteza cheltuielilor fixe va conţine, de regulă, următoarele categorii de cheltuieli: 1. Cheltuieli cu redevenţa sau arenda şi participaţiile la lucrările de îmbunătăţiri

funciare (amenajări locale pentru irigaţii, drenaje şi desecări) pentru terenurile agricole.

2. Cheltuieli cu taxele şi impozitele pe clădiri şi terenurile intravilane aferente acestora din incinta sediilor administrative şi de producţie şi de depozitare. După caz, sunt incluse fie amortismentele clădirilor, fie chiriile aferente acestora. Se mai iau în considerare cheltuielile de întreţinere şi cele pentru reparaţiile curente sau ocazionale.

3. Cheltuieli cu tractoarele, maşinile şi instalaţiile agricole, care includ amortismentele utilajelor, cheltuielile cu piesele de schimb şi cele cu combustibilii şi lubrifianţii aferenţi lucrărilor tehnologice de bază, până la recoltat. Se mai includ, de asemenea, taxele locale pe mijloacele de transport, pentru tractoare, maşini autopropulsate, mijloace de transport auto şi remorci.

4. Cheltuieli cu salariile personalului permanent, compuse din câştigurile brute ale personalului şi separat taxele şi impozitele, care reprezintă obligaţiile angajatorului.

5. Alte cheltuieli fixe, de regulă, de natura cheltuielilor generale cum sunt: cheltuielile cu utilităţile (electricitate, gaze, apă etc.), cu mijloacele de transport pentru conducere şi monitorizare a activităţilor, abonamente de telefon, internet, radio-tv ş.a., precum şi unele activităţi gospodăreşti de curăţenie, igienizare şi materialele de întreţinere aferente acestora, ca şi rechizitele, consumabilele pentru birotică. Sunt luate în considerare, de asemenea, licenţele şi brevetele pentru care ferma este depozitară.

* * *

În continuare, sunt prezentate două studii de caz, referitoare la stabilirea cheltuielilor fixe, cu situaţii reprezentative pentru activitatea practică din exploataţiile agricole.

Page 10: 05 Capitol 3

112

Cazul 1. EXPLOATAŢIE CU PROFIL PRODUCŢIE VEGETALĂ, ÎN SISTEM NEIRIGAT, cu grad de mecanizare ridicat, în care se lucrează cu utilaje proprii ale exploataţiei

A. Date preliminare A1. Suprafaţa exploataţiei este de 110 ha, zona a II-a agricolă (jud. Dâmboviţa), în sistem neirigat, formând un asolament cu următoarea structură: - grâu 30 ha

- orz 30 ha - porumb 30 ha - floarea soarelui 20 ha

A2. Producţii medii şi preţuri de valorificare

Producţii medii kg/ha Nr.

crt Cultura Var. 1 Var. 2

Preţ Lei / kg

1 Grâu 3.600 3.000 4.000 2 Orz 4.800 4.000 3.500 3 Porumb 4.800 4.000 3.200 4 Floarea soarelui 1.920 1.600 7.500

A3. Terenul agricol este aflat în exploatare pe baza contractului de concesiune cu clauză de plată în echivalent a 400 kg de grâu STAS pentru fiecare hectar de teren concesionat, indiferent de cultură. A4. Clădiri şi construcţii specifice pentru buna desfăşurare a activităţii, în valoare totală de 242.842.555 lei, amplasate pe un teren în suprafaţă de 15.462 mp. A5. Dotarea tehnică cu tractoare şi maşini agricole, care asigură efectuarea tuturor lucrărilor este următoarea:

- Tractor U 650 (1 tractor/70 ha) 7 bucăţi - Disc GD 3,2 1 bucată - Cultivator 1 bucată - Semănătoare SUP 29 1 bucată - Semănătoare SPC 8 1 bucată - MET 2500 - Maşină erbicidat şi tratat 1 bucată - MA 3,5 – Maşină pentru amendamente 1 bucată - Remorcă RM 2 1 bucată

Page 11: 05 Capitol 3

113

A6. Salariaţii fermei sunt în număr de 14, astfel:

o Manager şi inginer agronom 1 o Contabil 1 o Tractorişti 2 o Mecanic întreţinere 1 o Muncitori 2

A7. Variante de producţii/venituri care stau la baza calculaţiei Marjei Brute la hectar Var 1. Ipoteza cu producţie la ha MARE

Indicatori tehnici Indicatori economico-financiari Nr. crt. Cultura Suprafaţa

ha

Prod. medie kg/ha

Prod. totală tone

Preţ unitar lei/kg

Produs brut/hamii lei

Produsul brut total

mii lei 1 Grâu 30 3.600 108 4.000 14.400 432.0002 Orz 30 4.800 144 3.500 16.800 504.0003 Porumb

boabe 30 4.800 144 3.200 15.360 460.800

4 Floarea soarelui 20 1.900 38 7.500 14.250 285.000

Total 110 - - - 1.681.800 Var 2. Ipoteza cu producţie la ha MEDIE

Indicatori tehnici Indicatori economico-financiari Nr. crt. Cultura Suprafaţa

ha

Prod. medie kg/ha

Prod. totală tone

Preţ unitar lei/kg

Produs brut/ ha mii lei

Produs brut total mii lei

1 Grâu 30 3.000 90 4.000 12.000 360.000 2 Orz 30 4.000 120 3.500 14.000 420.000 3 Porumb

boabe 30 4.000 120 3.200 12.800 384.000

4 Floarea soarelui 20 1.600 32 7.500 12.000 240.000

Total 110 - - - 1.404.000

B. Cheltuielile fixe ale exploataţiei se referă la:

Cheltuieli cu plata redevenţelor Cheltuieli cu clădirile şi construcţiile Cheltuieli cu tractoare şi maşini agricole Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli

Page 12: 05 Capitol 3

114

B1. Cheltuielile cu plata redevenţelor - contract de concesiune cu clauză de plată în echivalent a 400 kg de grâu STAS

pentru fiecare ha concesionat (indiferent de cultură) - cantitatea de 400 kg grâu STAS este stabilită pentru producţiile medii la ha

obţinute în zona a II-a agricolă (Dâmboviţa) 110 ha x 400 kg/ha = 44.000 kg grâu STAS

cheltuieli totale cu concesionarea/arenda: 44.000 kg x 4.000 lei/kg = 176.000 mii lei

cheltuieli cu concesionare/ arenda la hectar: 1.600.000 lei/ha Se va avea în vedere preţul pieţei la kg de grâu, preţ care va reactualiza cheltuielile

cu concesionarea în fiecare sezon. Oficial, preţul pentru kg de grâu STAS este dat de Bursa din Londra. La 20.06.2003 acesta a atins cota de 122,6 USD/tonă, aproximativ 4005 lei/kg. B2. Cheltuieli cu clădirile şi construcţiile

Clădirile existente in cadrul fermei agricole, incluse in studiul de caz sunt: • sediu / birouri 1 • magazie 1 • grajd 1 (nepopulat) • atelier mecanic 1 Conform Art. 6.(1) din Ordonanţa nr. 36 / 30.01.2002 privind impozitele şi taxele,

Consiliile Locale stabilesc o cotă de impozit pe clădiri anuală cuprinsă între 0,5 şi 1,5% din valoarea de inventar a acestora, de obicei optând pentru procentul maxim, din nevoia unor fonduri locale mai mari.

Sediu administrativ: 107.698.400 lei x 1,5% = 1.615.476 lei Magazie cereale: 40.984.899 lei x 1,5% = 614.773 lei Grajduri nepopulate: 47.384.427 lei x 1,5% = 710.766 lei Atelier mecanic: 46.774.829 lei x 1,5% = 701.622 lei __________________________________________________________ Total impozit/clădiri:242.842.555 lei x 1,5% = 3.642.637 lei pe an (1)

Conform HG 834 / 1991 se reţine şi impozitul pe terenul în proprietate aflat în zonă

intravilană, în funcţie de rangul localităţii, în exemplul nostru de 100 lei/mp pentru zona V – Dâmboviţa.

Teren proprietate: 15.462 mp x 100 lei/mp = 1.546.200 lei pe an (2) Amortismentul clădirilor se va calcula liniar:

o total valoare de inventar: 242.842.555 lei o durată de utilizare: 30 ani

Cheltuieli cu amortizarea clădirilor: 8.094.752 lei pe an (3)

Page 13: 05 Capitol 3

115

Pentru eventualele reparaţii curente (tencuieli, zugrăvit etc.) se alocă un procent de 5% din valoarea de inventar: 242.842.555 lei x 5% = 12.142.127 lei pe an (4) TOTAL CHELTUIELI CU CLĂDIRILE (1)+(2)+(3)+(4): 25.425.716 lei/ an 3.642.637 lei + 1.546.200 lei + 8.094.752 lei + 12.142.127 = 25.425.716 lei/ an Aceste cheltuieli repartizate pe culturi în funcţie de suprafaţă, se prezintă astfel:

Nr crt. Elementul Total

mii lei Grâu Orz Porumb Floarea soarelui

1 Impozit clădiri 3.642 984 983 983 6922 Impozit teren 1.546 418 417 417 2943 Amortizare 8.095 2.266 2.186 2.185 1.4584 Întreţinere 12.142 3.400 3.400 3.400 1.942

TOTAL 25.425 7.068 6.986 6.985 4.386 B3. Cheltuieli cu tractoarele şi maşinile agricole Aceste cheltuieli cuprind:

- amortismentul - piesele de schimb - combustibilii şi lubrifianţii.

Amortismentul pentru aceste utilaje, a căror valoare totală de inventar, reevaluată la finele anului precedent este de 750.000 mii lei, se ridică la 214.285.714 lei, pe baza calculaţiei medii, pe durata de funcţionare: 750.000.000 lei : 7 ani = 107.142.857 lei anual (1) Cheltuielile cu piesele de schimb necesare reparaţiilor curente sunt, de regulă, 10% din valoarea de inventar a utilajelor 1 : 750.000.000 lei x 10% = 75.000.000 lei anual (2) Cheltuielile cu motorina şi lubrifianţii pentru cele 7 tractoare:

1 În funcţie de starea tehnică a utilajelor şi de evoluţia preţurilor la piese şi subansamble de schimb se estimează o uşoară creştere a acestei ponderi la 12% şi chiar până la 15%, cu tendinţe de creştere în continuare.

Page 14: 05 Capitol 3

116

Randamentul de lucru anual pentru un tractor este de 60%, respectiv 219 zile pe an, cu un consum mediu zilnic de 30 de litri de motorină, rezultând un total de 6570 de litri de motorină pentru 1 tractor pe an. 6.570 litri x 2 tractoare = 13.140 litri/an x 28.000 lei/litru = 262.800.000 lei (3) Conform catalogului tehnic de specialitate, maşinile şi utilajele agricole sunt supuse verificărilor tehnice şi intervenţiilor periodice IP1 şi IP2, care presupun reglaje, schimburi de ulei şi înlocuirea unor piese de schimb mărunte. Timpul acordat acestora este de 1 zi pe lună sau pentru 162 de ore de funcţionare. Manopera pentru reglaje şi întreţinere se regăseşte în cadrul cheltuielilor cu salariile. Reparaţiile curente – Rc – şi cele capitale – Rk – intră sub incidenţa cheltuielilor cu serviciile executate de terţi, fiind efectuate de către atelierele de service autorizate. Cheltuielile lunare cu lubrifianţii: Pentru 1 tractor:

- ulei motor: 20 litri x 75.000 lei = 1.500.000 lei - ulei transmisie: 20 litri x 75.000 lei = 1.500.000 lei

Total lunar = 3.000.000 lei

Cheltuieli anuale cu lubrifianţii: 3.000.000 lei x 12 luni x 2 tractoare = 72.000.000 lei / an (4) TOTAL CHELTUIELI CU TRACTOARE ŞI MAŞINI AGRICOLE : (1)+(2)+(3)+(4) : 107.142.857 + 75.000.000 + 262.800.000 + 72.000.000 = 516.942.857 lei O altă grupă de cheltuieli o reprezintă cea referitoare la operaţiile de deservire a tractoarelor şi maşinilor agricole:

- încărcat / descărcat produse agricole: sămânţă şi îngrăşăminte chimice - jalonat la erbicidat, tratat sau aplicat îngrăşăminte chimice - deservit semănătoare, presă de balotat, MET, MA - alte lucrări ce necesită muncă necalificată.

De obicei aceste lucrări se execută de către personal sezonier, coordonat de

muncitorii permanenţi din fermă. Cheltuielile cu salariile acestora sunt stabilite în funcţie de nivelul şi volumul lucrărilor, folosindu-se tarifele de lucrări manuale pentru producţia vegetală pentru norme stabilite2:

Categ. I : 65-70 EUR/lună Categ. II: 70-75 EUR/lună Categ. III: 75-80 EUR/lună

2 Calculele au în vedere un curs de 40.000 lei pe un EUR.

Page 15: 05 Capitol 3

117

Cheltuielile de mai sus nu se încadrează în grupa cheltuielilor variabile şi de aceea au fost incluse ca şi cheltuieli de deservire a tractoarelor şi maşinilor agricole şi poate fi considerată o cheltuială fixă.

B4. Cheltuieli cu salariile Total suprafaţă – 110 ha Tractoare existente : 2 tractoare, respectiv 2 mecanizatori Personal deservire utilaje: 0,8 din personalul direct productiv (mecanizatori) = 2 muncitori necalificaţi. Evidenţa exploataţiei agricole: 1 angajat cu studii medii (contabil) Manager şi specialist agronom: 1 angajat cu studii superioare TOTAL : 6 angajaţi permanenţi Salariile: conform Contractului colectiv de muncă, în care se stabileşte salariul pornind de la cel minim pe economie. În cazul prezentat, salariile se prezintă astfel, echivalent in EUR.3 Mecanizatorii (tractoriştii) sunt înscrişi în grupa a III-a de muncă şi li se alocă un salariu de 100 EUR/lună. Personalul cu studii medii – contabil 150 EUR/lună – iar pentru cel cu studii superioare se ia în calcul un salariu de 200 EUR/lună. TOTAL Salarii: 2 x 100 EUR/lună x 12 luni = 2.400 EUR / an 2 x 70 EUR /lună x 12 luni = 1.680 EUR / an 1 x 150 EUR /lună x 12 luni = 1.800 EUR / an 1 x 200 EUR/ lună x 12 luni = 2.400 EUR / an ___________________ 8.280 EUR / an

La aceste cheltuieli, care reprezintă câştiguri brute ale salariaţilor, se adaugă şi celelalte contribuţii şi taxe, plătite de angajator, cum sunt: C.A.S., sănătate, şomaj etc., în procent de 36%: 8280 EUR x 36% = 2.980 EUR /an Total Cheltuieli cu Salariile: 8.280 + 2.980 = 11.260 EUR/ an

Echivalent in lei: 11.260 EUR x 40.000 = 450.400.000 lei

3 Vezi 2

Page 16: 05 Capitol 3

118

B5. Alte cheltuieli fixe se referă la administrarea exploataţiei, fiind în sumă de 40.000.000 lei şi reprezintă cheltuiala cu abonamentele de telefon, radio – tv, mijloace de transport etc. Sintetic, cheltuielile fixe pe total exploataţie şi pe culturi se prezintă astfel: mii lei

Nr crt. Elementul Total Grâu Orz Porumb Floarea

soarelui 1 Ch. Redeventa 176.000 49.280 47.520 47.520 31.6802 Ch. Clădiri 25.426 7.119 6.865 6.865 4.5773 Ch. Utilaje 516.943 144.744 139.575 139.575 93.0494 Ch. Salarii 450.400 126.112 121.608 121.608 81.0725 Alte cheltuieli 40.000 11.200 10.800 10.800 7.200

TOTAL cheltuieli 1.208.769 338.455 326.368 326.368 217.578

6 Hectare 110 30 30 30 207 Cheltuieli/hectar 10.989 11.282 10.879 10.879 10.879

Page 17: 05 Capitol 3

119

Cazul 2. EXPLOATAŢIE CU PROFIL PRODUCŢIE VEGETALĂ, ÎN SISTEM IRIGAT, cu grad de mecanizare ridicat, în care se lucrează cu utilaje proprii ale exploataţiei, pe terenuri in arendă.

A. Date preliminare A1. Suprafaţa exploataţiei este de 480 ha, formând un asolament cu următoarea structură: - grâu 120 ha

- orz 120 ha - porumb 120 ha - floarea soarelui 120 ha

A2. Producţii medii şi preţuri de valorificare

Producţii medii kg/ha Nr.

crt. Cultura Var. 1 Var. 2

Preţ Lei / kg

1 Grâu 6.000 5.000 4.000 2 Orz 7.200 6.000 3.500 3 Porumb 7.200 6.000 3.200 4 Floarea soarelui 3.000 2.500 7.500

A3. Terenul agricol este aflat în exploatare pe baza contractelor de arendă încheiate cu proprietarii de teren, persoane fizice, pentru care s-a negociat plata în natură a 600 kg de grâu STAS la hectar sau echivalent în bani. A4. Clădiri şi construcţii specifice pentru buna desfăşurare a activităţii, în valoare totală de 242.842.555 lei, amplasate pe un teren în suprafaţă de 15.462 mp. A5. Dotarea tehnică cu tractoare şi maşini agricole, care asigură efectuarea tuturor lucrărilor este următoarea:

- Tractor U 650 (1 tractor/70 ha) 7 bucăţi - Disc GD 3,5 3 bucăţi - Cultivator 1 bucată - Combinator 1 bucată - Semănătoare SUP 29 1 bucată - Semănătoare SPC 8 1 bucată - MET 2500 - Maşină erbicidat şi tratat 1 bucată - Remorcă RM 2 2 bucăţi - Cisternă 5000 litri 1 bucată - Instalaţii de irigat 2 bucăţi

Page 18: 05 Capitol 3

120

A6. Salariaţii fermei sunt în număr de 14, astfel: o Manager 1 o Inginer agronom 1 o Contabil 1 o Tractorişti 7 o Mecanic întreţinere 1 o Muncitori 3

A7. Variante de producţii/venituri care stau la baza calculaţiei Marjei Brute la hectar Var 1. Ipoteza cu producţie la ha MARE

Indicatori tehnici Indicatori economico-financiari Nr. crt. Cultura Suprafaţa

ha

Prod. medie kg/ha

Prod. totală tone

Preţ mii

lei/kg

Produs brut/ha mii lei

Produs brut total mii lei

1 Grâu 120 6.000 720 4.000 24.000 2.880.0002 Orz 120 7.200 864 3.500 25.000 3.024.0003 Porumb

boabe 120 7.200 864 3.200 23.040 2.764.800

4 Floarea soarelui 120 3.000 360 7.500 22.500 2.700.000

Total 480 - - - 11.368.000 Var 2. Ipoteza cu producţie la ha MEDIE

Indicatori tehnici Indicatori economico-financiari Nr. crt. Cultura Suprafaţa

ha

Prod. medie kg/ha

Prod. totală tone

Preţ mii

lei/kg

Produs brut/ha mii lei

Produs brut total mii lei

1 Grâu 120 5.000 600 4.000 20.000 2.400.0002 Orz 120 6.000 720 3.500 21.000 2.520.0003 Porumb

boabe 120 6.000 720 3.200 19.200 2.304.000

4 Floarea soarelui 120 2.500 300 7.500 18.750 2.250.000

Total 480 - - - 9.474.000

B. Cheltuielile fixe ale exploataţiei se referă la:

Cheltuieli cu arenda Cheltuieli cu clădirile şi construcţiile Cheltuieli cu tractoare şi maşini agricole Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli

Page 19: 05 Capitol 3

121

B1. Cheltuielile cu arenda sunt stabilite pe baza contractelor de arendă la 600 kg grâu STAS la ha sau echivalent în bani, la preţul de 4000 lei/kg. Cheltuiala cu arenda pe total exploataţie se calculează astfel: 480 ha x 600 kg/ha x 4000 lei/kg = 1.152.000 mii lei, repartizată pe culturi astfel:

Grâu 120 ha = 288.000 mii lei Orz 120 ha = 288.000 mii lei Porumb 120 ha = 288.000 mii lei Fl. Soarelui 120 ha = 288.000 mii lei TOTAL 480 ha = 1.152.000 mii lei B2. Cheltuieli cu clădirile şi construcţiile Clădirile în care îşi desfăşoară activitatea ferma sunt compuse din:

- sediu administrativ - magazie cereale - atelier mecanic - garaje - magazie utilaje.

Valoarea totală a acestor clădiri este de 242.842.555 lei.

Cheltuielile fixe aferente acestor clădiri sunt: - Impozitul pe clădiri stabilit conform legislaţiei în vigoare, de 1% din valoarea de

inventar, rezultând suma de 2.428.425 lei anual. - Amortismentul anual pentru clădiri, cu durată de folosire de 50 de ani este de

4.856.851 lei. - Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii curente, estimate, pe baza experienţei

anterioare, la 5% din valoarea de inventar a clădirilor, sunt de 12.142.127 lei pe an.

- Impozitul pe terenul de incintă în valoare de 100 lei/mp este de 1.546.200 lei anual.

Aceste cheltuieli repartizate pe culturi, se prezintă astfel:

Nr. crt. Elementul Total

mii lei Grâu Orz Porumb Floarea soarelui

1 Impozit clădiri

2.428 607 607 607 607

2 Amortizare 4.856 1.214 1.214 1.214 1.2143 Întreţinere 12.142 3.035 3.036 3.035 3.0364 Impozit

teren 1.546 386 386 387 387

TOTAL 20.972 5.242 5.243 5.243 5.244

Page 20: 05 Capitol 3

122

B3. Cheltuieli cu tractoarele şi maşinile agricole Aceste cheltuieli cuprind:

- amortismentul - piesele de schimb - combustibilii şi lubrifianţii - impozite şi taxe

Amortismentul pentru aceste utilaje, a căror valoare totală de inventar, reevaluată la

finele anului precedent este de 1.850.000 mii lei, se ridică la 264.285.714 lei, pe baza calculaţiei medii, pe durata de funcţionare:

1.850.000.000 lei : 7 ani = 264.285.714 lei anual

Cheltuielile cu piesele de schimb necesare reparaţiilor curente sunt, de regulă, 10% din valoarea de inventar a utilajelor :

1.850.000.000 lei x 10% = 185.000.000 lei anual

Cheltuielile cu combustibilii şi lubrifianţii, calculate luându-se în considerare numai lucrările din tehnologie, care se efectuează până la recoltat şi consumurile de combustibil specifice pentru fiecare lucrare, pe hectarul cultivat, se prezintă astfel:

Consumuri de combustibil pe hectar Nr.

crt

Cul

tura

Supr

afaţ

a ha

Motorinălitri/ha

Lubrifianţi echivalent litri

motorină

Total litri combust.

la ha

Preţ mediu lei/l

Valoare totală

combustibil mii lei

1 Grâu 120 50 5 55 18.000 118.8002 Orz 120 50 5 55 18.000 118.8003 Porumb 120 58 6 64 18.000 138.2404 Floarea

soarelui 120 58 6 64 18.000 138.240

TOTAL 480 216 22 238 18.000 514.080Total cheltuieli cu tractoare şi maşini agricole: 963.366 mii lei. B4. Cheltuieli cu salariile Cheltuielile cu personalul, care deserveşte exploataţia, sunt estimate luând în considerare salariile, exprimate in EUR, astfel:

• Manager: 250 EUR/lună x 12 luni = 3.000 EUR • Inginer agronom: 200 EUR/lună x 12 luni = 2.400 EUR • Contabil: 180 EUR/lună x 12 luni = 2.160 EUR • Tractorişti: 7 x 120 EUR/lună x 12 luni = 10.080 EUR • Mecanici: 1 x 100 EUR/lună x 12 luni = 1.200 EUR • Muncitori: 3 x 100 EUR/lună x 12 luni = 3.600 EUR TOTAL 22.440 EUR

Page 21: 05 Capitol 3

123

La aceste cheltuieli, care reprezintă câştiguri brute ale salariaţilor, se adaugă şi celelalte contribuţii şi taxe, plătite de angajator, cum sunt: C.A.S., sănătate, şomaj, în procent de 36%: 22.440 EUR x 36% = 8.079 EUR TOTAL salarii – 22.440+8.079 = 30.519 EUR Echivalent în lei : 1.220.760.000 lei Repartizarea acestor cheltuieli pe culturi se prezintă astfel:

Nr. crt. Elementul UM Total

Grâu Orz Porumb Floarea soarelui

1 Suprafaţa Ha 480 120 120 120 120 2 Salarii Mii lei 897.600 224.400 224.400 224.400 224.400 3 Contribuţii Mii lei 323.160 80.790 80.790 80.790 80.790

TOTAL - 1.220.760 305.190 305.190 305.190 305.190 B5. Alte cheltuieli fixe se referă la administrarea exploataţiei, fiind în sumă de 60.000.000 lei şi reprezintă cheltuiala cu abonamentele de telefon, radio – tv, mijloace de transport etc. Sintetic, cheltuielile fixe pe total exploataţie şi pe culturi se prezintă astfel: mii lei

Nr. crt. Elementul Total Grâu Orz Porumb Floarea

soarelui 1 Ch. Arenda 1.152.000 288.000 288.000 288.000 288.000 2 Ch. Clădiri 20.972 5.242 5.243 5.244 5.244 3 Ch. Utilaje 963.366 222.626 222.626 259.057 259.057 4 Ch. Salarii 1.220.760 305.190 305.190 305.190 305.190 5 Alte

cheltuieli 60.000 15.000 15.000 15.000 15.000

TOTAL cheltuieli 3.417.098 854.275 854.275 854.274 854.274

6 Hectare 480 120 120 120 120 7 Cheltuieli/ha 7.119 7.119 7.119 7.119 7.119

Page 22: 05 Capitol 3

124

ANEXA 3.1 Preţuri la tractoare şi maşini agricole Listă de preţuri

Iunie 2003 PRODUCĂTOR DENUMIRE PRODUS COD PREŢ FĂRĂ TVA

1. Combine Semănătoarea COMBINĂ ATLAS 58.900 EURSemănătoarea COMBINĂ DROPIA 64.900 EUR 2. Culegatoare Semănătoarea CULEGATOR

FLOAREA SOARELUI 6F-0 7.500 EURSemănătoarea CULEGATOR

PORUMB 6 CP 11.900 EUR 3. Tractoare U.T.B. TRACTOR 30 CP

CU CADRU U 300 DTC 6.069 EURU.T.B. TRACTOR 45 CP

CU CADRU U445 6.056 EURU.T.B. TRACTOR 45 CP

CU CABINĂ U445 6.375 EURU.T.B. TRACTOR PENTRU

LIVADA 45 CP CU CABINĂ L445 6.495 EUR

U.T.B. TRACTOR 45 CP CU CADRU U445 DTC 7.067 EUR

U.T.B. TRACTOR 45 CP CU CABINĂ U445 DTC 7.457 EUR

U.T.B. TRACTOR 65 CP CU CABINĂ U650 M 9.172 EUR

U.T.B. TRACTOR 65 CP CU CABINĂ U651 M 9.705 EUR

U.T.B. TRACTOR 100 CP CU CABINĂ U 1033 DT 17.971 EUR

M.A.T. TRACTOR 45 CP FĂRĂ CABINĂ T 045-1U 292.450.000 ROL

M.A.T. TRACTOR 45 CP CU CABINĂ T 045-1U 337.301.000 ROL

M.A.T. TRACTOR 195 CP ZIMBRU 2195 1.411.258.000 ROLMec. Ceahlău TRACTOR 45 CP

FĂRĂ CABINĂ 4601 CEAHLAU 294.650.000 ROL

Mec. Ceahlău TRACTOR 45 CP CU CABINĂ

4602 CEAHLAU 320.281.000 ROL

Page 23: 05 Capitol 3

125

4. Pluguri Mec. Ceahlău PLUG PURTAT

CU 2 TRUPIŢE PP 225M 27.553.000 ROL Mec. Ceahlău PLUG PURTAT

CU 3 TRUPIŢE PP 325M 37.213.000 ROL Mec. Ceahlău PLUG PURTAT

CU 4 TRUPIŢE PP 425M 45.635.000 ROL M.A.T. PLUG PURTAT

CU 2 TRUPIŢE PP 2-25 10.705.000 ROL M.A.T. PLUG PURTAT

CU 2 TRUPIŢE P 2 OM 19.104.000 ROL M.A.T. PLUG PURTAT

CU 3 TRUPIŢE PP 4-30 M 27.186.000 ROL M.A.T. PLUG CU LĂŢIME

VARIABILĂ PP 5V 77.704.000 ROL M.A.T. PLUG CU LAŢIME

VARIABILĂ P 2 VA 42.299.000 ROL M.A.T. PLUG CULTIVATOR

PENTRU VIE PCVM 1,8 23.568.000 ROL M.A.T. PLUG CULTIVATOR

PENTRU VIE PCVM 2,2 29.976.000 ROL 5. Grape Mec. Ceahlău GRAPĂ CU DISCURI GDD 181 35.875.000 ROL Mec. Ceahlău GRAPĂ CU DISCURI GDP 251 43.239.000 ROL Mec. Ceahlău GRAPĂ CU DISCURI GDT 251 56.136.000 ROL Mec. Ceahlău GRAPĂ CU DISCURI GD 3,2 ME 66.350.000 ROL Mec. Ceahlău GRAPĂ CU DISCURI GDT 281 59.193.000 ROL Mec. Ceahlău GRAPĂ CU COLTI GF 1.2.0 4.026.000 ROL Mec. Ceahlău GRAPĂ STELATĂ GS 1.2.0 15.956.000 ROL Mec. Ceahlău GRAPĂ CU DISCURI GD 7 MS 0 259.732.000 ROL M.A.T. GRAPĂ CU COLŢI GCM 1,2 2.998.000 ROL M.A.T. GRAPĂ CU DISCURI GDU 3,3 75.254.000 ROL M.A.T. GRAPĂ CU DISCURI

GREA SUPERDISC 640A 375.597.000 ROL

M.A.T. GRAPA CU DISCURI ÎN V GDV 2,2 37.102.000 ROL

6. Freze Mec. Ceahlău FREZĂ ROTATIVĂ B 1400 33.362.000 ROL Mec. Ceahlău FREZĂ ROTATIVĂ B 1600 34.256.000 ROL Mec. Ceahlău FREZĂ ROTATIVĂ B 1800 36.008.000 ROL Mec. Ceahlău FREZĂ ROTATIVĂ B 2100 38.021.000 ROL

Page 24: 05 Capitol 3

126

7. Combinatoare Mec. Ceahlău COMBINATOR VIBRO 321 49.800.000 ROLMec. Ceahlău

COMBINATOR VIBROMIXT 321 68.027.000 ROL

Mec. Ceahlău COMBINATOR VIBRO 251 32.382.000 ROLMec. Ceahlău

COMBINATOR VIBROMIXT 251 42.477.000 ROL

8. Cultivatoare Mec. Ceahlău CULTIVATOR

PE 5 RÂNDURI CSC 00B/5 31.051.000 ROLMec. Ceahlău CULTIVATOR

PE 7 RÂNDURI CSC 00B/7 43.164.000 ROLMec. Ceahlău CULTIVATOR

PE 9 RÂNDURI CSC 00B/9 54.496.000 ROLMec. Ceahlău CULTIVATOR

CU FERTILIZATOR CF 5 49.801.000 ROLMec. Ceahlău CULTIVATOR

CU FERTILIZATOR CF 00/7 65.492.000 ROLMec. Ceahlău CULTIVATOR

CU FERTILIZATOR CF 00/9 80.365.000 ROLMec. Ceahlău ECHIPAMENT

FERTILIZAT PE 5 RÂNDURI EFR 5 18.750.000 ROL

Mec. Ceahlău ECHIPAMENT FERTILIZAT PE 7 RÂNDURI EFR 7 22.328.000 ROL

Mec. Ceahlău ECHIPAMENT FERTILIZAT PE 9 RÂNDURI EFR 9 25.869.000 ROL

M.A.T. CULTIVATOR CU ROŢI METALICE CPP 4A 27.320.000 ROL

M.A.T. CULTIVATOR CU ROŢI METALICE CPP 6A 36.635.000 ROL

M.A.T. CULTIVATOR CU ROŢI METALICE CPP 8A 45.987.000 ROL

M.A.T. CULTIVATOR PE 4 RÂNDURI - FERT. CF4 49.933.000 ROL

M.A.T. CULTIVATOR PE 6 RÂNDURI - FERT. CF6 66.589.000 ROL

M.A.T. CULTIVATOR PE 8 RÂNDURI - FERT. CF8 83.284.000 ROL

Page 25: 05 Capitol 3

127

9. Maşini combinate pentru semănat şi fertilizat în teren nearat Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE

(cu toate echipamentele) SEMAGRA 994.000.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE

(fără echipamente) SEMAGRA 910.000.000 ROL 10. Semănători plante păioase Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE SUP 15 51.925.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE SUP 21 M 70.299.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE SUP 29-0 BP 87.932.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE SUP 29 DK 115.254.000 ROL M.A.T. SEMĂNĂTOARE SUP 21 C 79.243.000 ROL M.A.T. SEMĂNĂTOARE

CU DISCURI SUP 21 D 95.956.000 ROL M.A.T. SEMĂNĂTOARE SUP 31 MC 101.867.000 ROL M.A.T. SEMĂNĂTOARE

CU DISCURI SUP 31 MD 126.834.000 ROL M.A.T. CĂRUCIOR PENTRU

TRANSPORT CSC 31 M 6.224.000 ROL 11. Semănători plante prăşitoare Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE

CU FERTILIZATOR SPC 4FS 60.982.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE

CU FERTILIZATOR SPC 6FS 83.683.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE

CU FERTILIZATOR SPC 8FS 102.208.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE TIP

KLEINE - CU FERT. SK 6FS 131.991.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE TIP

KLEINE - GERMANIA SK 8L 158.046.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE TIP

KLEINE - CU FERT. SK 8FL 191.519.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE SP 4 44.768.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE SPC 6M 63.144.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE SPC 8M 74.588.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE TIP

KLEINE - GERMANIA SK 6 109.290.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE TIP

KLEINE - GERMANIA SK 8 137.732.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE TIP

KLEINE - GERMANIA SK 12 200.726.000 ROL Mec. Ceahlău SEMĂNĂTOARE TIP

KLEINE - GERMANIA SK 4F 96.915.000 ROL

Page 26: 05 Capitol 3

128

M.A.T. SEMĂNĂTOARE

PNEUMATICĂ UNICA 2000-4 69.307.000 ROLM.A.T. SEMĂNĂTOARE

PNEUMATICĂ CU FERT UNICA 2000-4F 89.109.000 ROL

M.A.T. SEMĂNĂTOARE PNEUMATICĂ UNICA 2000-6 88.265.000 ROL

M.A.T. SEMĂNĂTOARE PNEUMATICĂ CU FERT UNICA 2000-6F 117.660.000 ROL

M.A.T. SEMĂNĂTOARE PNEUMATICĂ UNICA 2000-8 106.492.000 ROL

M.A.T. SEMĂNĂTOARE PNEUMATICĂ CU FERT UNICA 2000-8F 145.557.000 ROL

12. Echipamente pentru erbicidat Tehnofav. ECHIPAMENT ERB.

PURT. Rampa 8m EEP 300 1.267 EURTehnofav. ECHIPAMENT ERB.

PURT. Rampa 12m EEP 500 1.355 EURTehnofav. ECHIPAMENT ERB.

PURT. R 12m (bazin Italia) EEP 500 1.615 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT PURTATĂ

STD 312/300L/12M 1.409 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT PURTATĂ

STD 412/400L/12M 1.449 EUR

Serv. MASINĂ DE ERB. PURTATĂ – roţi JR/78/15

STD 612/600L/12M 1.489 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERB. PURTATĂ – roţi 9,5x24

STD 1212/1200L/12M 3.069 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERB. PURTATA – roţi 9,5x36

STD 1212/1200L/12M 3.269 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT TRACTATĂ

STD 1212/1200L/12M 3.469 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT TRACTATĂ

PROF 2012/2000/12M 5.084 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT TRACTATĂ

PROF 2018/2000/18M 5.799 EUR

Page 27: 05 Capitol 3

129

Serv. MAŞINĂ DE

ERBICIDAT TRACTATĂ

PROF 2020/2000/20M 5.949 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT TRACTATĂ

PROF 2512/2500/12M 5.249 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT TRACTATĂ

PROF 2518/2000/18M 5.850 EUR

Serv. MAŞINĂ DE ERBICIDAT TRACTATĂ

PROF 2520/2500/20M 6.089 EUR

13. Echipamente de fertilizat M.A.T. MAŞINĂ IMPRAŞTIAT

ÎNGRĂŞĂMINTE MIC 0,4 16.330.000 ROL Mec. Ceahlau MAŞINĂ ÎMPRĂŞTIAT

ÎNGRĂŞ. SOLIDE MIS 400 16.252.000 ROL Mec. Ceahlau MAŞINĂ ÎMPRĂŞTIAT

ÎNGRĂŞ. SOLIDE 2 MIS 600 27.374.000 ROL M.A.T. MAŞINĂ ÎMPRĂŞTIAT

AMENDAMENTE MA 3,5 A 103.888.000 ROL M.A.T. MAŞINĂ ÎMPRĂŞTIAT

AMENDAMENTE MA 6A 184.664.000 ROL M.A.T. MAŞINĂ ADM. GUNOI

DE GRAJD MIG 6A 210.076.000 ROL Medgidia ECHIPAMENT DE

ÎMPRĂŞTIAT GUNOI EIG 2 2.130 EUR 14. Mori şi amestecătoare Tehnofav. MOARĂ CU CIOCANE

(şi pentru ştiuleţi) MC 7,5 933 EUR Tehnofav. MOARĂ CU CIOCANE

(şi pentru ştiuleţi) MC11 2.099 EUR Tehnofav. MOARĂ CU CIOCANE

(şi pentru ştiuleţi) MC22 2.610 EUR Tehnofav. MOARĂ BOABE MB 7,5 842 EUR Tehnofav. MOARĂ BOABE MB 11 1.673 EUR Tehnofav. MOARĂ BOABE MB 22 2.213 EUR Tehnofav. MOARĂ BOABE MB 37 2.805 EUR Tehnofav. AMESTECĂTOR

FURAJE AF 500 1.345 EUR

Page 28: 05 Capitol 3

130

Tehnofav. AMESTECĂTOR FURAJE AF 1500 1.903 EUR

Tehnofav. AMESTECĂTOR FURAJE AH 750 1.501 EUR

Tehnofav. AMESTECĂTOR FURAJE AH 1500 1.851 EUR

> PREŢURILE SUNT FRANCO PRODUCĂTOR. > PENTRU PREŢURILE EXPRIMATE ÎN VALUTĂ, PLATA SE FACE ÎN LEI, LA CURSUL BNR DIN DATA PLĂŢII. Curs mediu: 38.063 ROL/EUR. Sursa: AGRIROMEX AD S.A. Bucureşti - distribuitor autorizat

Page 29: 05 Capitol 3

131

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Alecu, I. şi colab.

Management în agricultură, Ed. Ceres, Bucureşti, 1997

2. Baghinschi, V.

Funcţiile de producţie şi aplicaţiile lor în agricultură, Ed. Ceres, 1979

3. Coenenberg, G.A.

Kostenrechnung und Kostenanalyse, Ed. Moderne Industrie, 1992

4. Dillon, J.

Recherche en gestion pour le development de la petite exploitation, FAO, Roma, 1996

5. Gavrilescu, D., Giurcă, Daniela (coordonator)

Economie agroalimentară, Ed. Expert, 2000

6. Gîlcă, F. şi colab.

Memorator de planificare şi organizare ştiinţifică a producţiei în unităţile agricole, Ed. Ceres, Bucureşti, 1983

7. Hera, C. , Şchiopu, D

Cercetarea ştiinţifică şi agricultura durabilă, Ed. Agris, 2001

8. Leroy, M. Initiation au controle de gestion, Les editions d’organisation, 1998

9. Lucey, T. Management Accounting, 3rd Edition, D.P. Publications, 1992 10. Lup, A. ,

Apetroaie Camelia Economia şi gestiunea exploataţiei agricole, Ed. EURpolis, Constanţa, 1997

11. Manole, V. (coordonator)

Managementul fermei, Ed. Tribuna Economică, 2001

12. Mann, R., Mayer, E.

Controlling – conducerea profitabilă a întreprinderii, Ed. ALL, 1996

13. Mărgulescu, D. (coordonator)

Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, 1994

14. Oancea Margareta Tratat de management în unităţile agricole, Ed. Ceres, Bucureşti, 1999

15. Pleşoianu, G.

Metode moderne de pregătirea producţiei în unităţile agricole, Ed. Ceres, Bucureşti, 1978

16. Ristea, M. Contabilitatea între fiscal şi gestionar, Ed. Tribuna Economică, 1998

17. Tănăsescu, Rodica şi colab.

Managementul în unităţile agricole, Ed. Licorna, Bucureşti, 1997

18. Teaci, D. Bonitarea terenurilor agricole, Ed. Ceres, 1980 19. Teşu, I.,

Negrea, I., Pleşoianu, G. (coordonatori)

Probleme ale optimizării activităţii economice din unităţile agricole, Ed. Politică, 1984

20. Zahiu, Letiţia Management agricol, Ed. Economică, 1999