AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUŢII CENTRALEÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

TEST DE EVALUARE CURENTĂ

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „După domn [în Moldova] veneau mitropolitul şi întregul sfat [domnesc], care se aşezau pe scaunele lor după rânduială. Dupa aceea, mitropolitul păşea cel dintâi spre domn, care şedea pe tron, (…) îi ura, în puţine vorbe, domnie norocită, îl încredinţa de sprijinul său şi-i cerea ocrotire pentru dânsul şi pentru oamenii bisericii. După aceea, [mitropolitul] se întorcea către norod, îl binecuvânta şi-l îndemna să fie cu credinţă domnului.” (D.Cantemir, Descrierea Moldovei)

B. „Domnilor Moldovei, (…) li s-a lăsat libertatea întreagă (…) de a face legi, de a pedepsi pe locuitori, de a face boieri ori de a scoate din boierie, (…), ba chiar de a face episcopi(…). Pentru a da demnităţile, domnului nu-i era prescrisă nicio regulă, (…) nimeni nu îndrăzneşte să-l contrazică în public(…). Aceeaşi putere o are nu numai asupra călugărilor de rând, ci şi asupra mitropolitului, episcopilor, arhimandriţilor şi egumenilor(…). Domnul poate să-i înlăture din slujbă şi din rangul lor bisericesc fără să fie împiedicat de nimic(…) şi fără învoirea patriarhului de la Constantinopol” (D. Cantemir, Descrierea Moldovei)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi oraşul precizat în sursa B. 2 puncte2. Precizaţi o altă instituţie politică, alături de domnie, la care se referă sursa A. 2 puncte3. Numiţi statul precizat atât în sursa A cât şi în sursa B. 3 puncte4. Menţionaţi demnitatea ecleziastică precizată atât în sursa A cât şi în sursa B. 3 puncte5. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Domnie şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte6. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Domnie şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte7. Prezentaţi două conflicte militare la care au participat românii în secolul al XIV-lea 6 puncte8. Exprimaţi un punct de vedere cu privire la formarea statelor medievale în spaţiul românesc şi argumentaţi-l cu două fapte istorice. 4 puncte

SUBIECTUL II 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:„ [În 1290], fiind în [Transilvania] un voievod ce l-au chemat Negru Voievod [în Ţara] Făgăraşului, ridicatu-s-a de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade, români, papistaşi*, saşi şi de tot felul de oameni. Pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-a a face ţară nouă. Întâi au făcut oraşul ce-i zic Câmpulung. Acolo a făcut o biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo au descălecat la Argeş şi au făcut oraş mare şi s-au pus scaunul de domnie, făcând curţi de piatră şi case domneşti şi o biserică mare şi frumoasă. Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, (…) unii s-au ajuns până în apa Siretului şi până în Brăila, iar alţii s-au ajuns peste tot locul, de au făcut oraşe şi sate până în marginea Dunării şi până la Olt.” (Letopiseţul Cantacuzinesc)*catolici

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi conducătorul precizat în sursa dată. 2 puncte2. Precizaţi procesul istoric la care se referă textul. 2 puncte3. Precizaţi secolul şi denumirea sediului autorităţii politice stabilit în Argeş. 6 puncte4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la modalitatea întemeierii Ţării Româneşti, susţinându-l cu o explicaţie din text. 6 puncte 5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între procesele de constituire a statelor medievale extracarpatice. 8 puncte6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia tradiţia istorică a „descălecatului” are un rol important în procesul de constituire a statelor medievale româneşti extracarpatice. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 6 puncte

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre geneza şi organizarea politico-statală a românilor în Evul Mediu, având în vedere: 1.prezentarea a două izvoare istorice referitoare la formaţiunile prestatale; 2.prezentarea constituirii unuia dintre statele medievale româneşti; 3.menţionarea a trei informaţii referitoare la organizarea internă a statelor medievale în spaţiul locuit de români; 4.formularea unui punct de vedere referitor la asemănări şi deosebiri în procesul de formare a statelor medievale româneşti. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerinţelor.• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte)1. 2 puncte pentru precizarea oraşului din sursa B 2. 2 puncte pentru precizarea instituţiei politice la care se referă sursa A ( în afară de domnie) 3. 3 puncte pentru numirea statului precizat atât în sursa A cât şi în sursa B. 4. 3 puncte pentru menţionarea demnităţii ecleziastice precizate atât în sursa A cât şi în sursa B. 5. 5 puncte pentru menţionarea, din sursa A, a punctului de vedere referitor la relaţia dintre Domnie şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 6. 5 puncte pentru menţionarea, din sursa B, a punctului de vedere referitor la relaţia dintre Domnie şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 7. - câte 1 punct menţionarea conflictelor militare la care au participat românii în sec. al XIV-lea. 1p x 2 = 2p - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre conflictele menţionate 2p x 2 = 4p 8. 4 puncte pentru exprimarea şi argumentarea punctului de vedere cu privire la formarea statelor medievale în spaţiul românesc. SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)1. 2 puncte pentru numirea conducătorului precizat în sursa dată. 2. 2 puncte pentru precizarea procesului istoric la care se referă textul. 3. câte 3 puncte pentru precizarea secolului şi denumirea sediului autorităţii politice stabilit în Argeş. 3p x 2 = 6p 4. - 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la modalitatea întemeierii Ţării Româneşti, - 3 puncte pentru selectarea explicaţiei din text. 5. câte 2 puncte pentru fiecare asemănare şi fiecare deosebire între procesele de constituire a statelor medievale extracarpatice. 2p x 4 = 8p 6. - 3 punct pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei conform căreia tradiţia istorică a „descălecatului” are un rol important în procesul de constituire a statelor medievale româneşti extracarpatice. - 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată - 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:1. - câte 1 punct pentru menţionarea oricărui izvor istoric referitor la formaţiunile prestatale 1p x 2 = 2p - câte 3 puncte pentru prezentarea oricărui izvor istoric referitor la formaţiunile prestatale 3p x 2 = 6p2. - 2 puncte pentru menţionarea factorilor care au determinat constituirea statului medieval românesc - 5 puncte pentru prezentarea coerentă a etapelor constituirii statului medieval românesc - 1 punct pentru menţionarea semnificaţiei constituirii statului medieval românesc3. câte 1 punct pentru fiecare informaţie referitoare la organizarea internă a statelor medievale în spaţiul locuit de români; 1p x 3 = 3p4. - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la asemănări şi deosebiri în procesul de formare a statelor medievale româneşti - 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat - 2 puncte pentru selectarea oricăror asemănări şi deosebiri în procesul de formare a statelor medievale româneşti - 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat0 puncte pentru lipsa limbajului istoric• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)0 puncte pentru text nestructurat• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.

BORDEROU DE CORECTARE ŞI EVALUARE

Nr.crt.

SUBIECTUL I 30 puncte

SUBIECTUL II30 puncte

SUBIECTUL III30 puncte

Ofi-ciu10p

Media Nota

2 2 3 3 5 5 6 4 2 2 6 6 8 6 8 8 3 5 6

CENTRALIZATOR

1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5-5,9 6-6,9 7-7,9 8-8,9 9-10 Media pe clasă