! notiuni de chirurgie omf - suport de curs

8/12/2019 ! Notiuni de Chirurgie OMF - Suport de Curs

1/44

NOTIUNI DE CHIRURGIE O.M.F.

-SUPORT DE CURS-


2/44

Coninut tematic al cursului

1) Introducere in chirurgia OMF. Istoric. Generalitati. Orientarea chirurgiei

OMF;

2) Sistematizarea teriroriului OMF. Infectii OMF (generalitati, etioatogenie,

forme anatomo!atologice);

") #$cesele eriosoase% a$ces &esti$ular, a$ces alatinal ' asecte clinice;

) rotezare ost!e*tractionala imediata si recoce

+) raumatisme ' generalitati% traumatisme dento!arodontale;

-) Fracturile mandi$ulei;

) /isoziti&e folosite entru reducerea si imo$ilzarea fracturilor de mandi$ula

(indicatii si descriere);

0) Fracturile ma*ilarului;

) /isoziti&e folosite entru reducerea si imo$ilizarea fracturilor de ma*ilar

(indicatii si descriere);

1)umori OMF% tumorile artilor moi (generalitati, asecte clinice);

11)umori OMF% tumorile tesuturilor dure (generalitati, asecte clinice);

12)ratamentul orotetic al tumorilor OMF;

1")#arate rotetice folosite in tratamentul tumorilor de mandi$ula (indicatii,

descriere);

1)#arate rotetice folosite in tratamentul tumorilor de ma*ilar (indicatii,

descriere); Imlante alolastice 3u*taosoase.


3/44

!. Intro"ucere in c#irur$ia OMF. Istoric. Generalitati. Orientarea c#irur$ieiOMF.

4hirurgia OMF curinde doua arti%! 4hirurgia orala (studiaza indicatiile si tehnica e*tractiilor dentare, incidentele, accidentele

si comlicatiile acestora)% tratementul chirurgical al tul$urarilor de erutie dentara% metodechirurgicale a3utatoare tratamentelor endodontice% tratamentul chirurgical al arodontoatiilormarginale cronice% metodele chirurgicale rorotetice, si alte tratamente chirurgicale aleafectiunilor dento!arodontale si ale ca&itatii $ucale.

! 4hirurgia ma*ilo!faciala% curinde chirurgia tegumentului si orificiilor fetei, chirurgia artilor

moi cer&ico!faciale, a ma*ilarelor, articulatiilor temoro!mandi$ulare si glandelor sali&are,corectarea dismorfozelor faciale, refacerea morfo!functionala a teritoriului ma*ilo!facial.

Istoricul chirurgiei OMF nu oate fi searat de istoricul dentisticei si chirurgiei nediferentiatein cadrul carora s!au dez&oltat numeroase elemente care au contri$uit la conturareastomatologiei moderne si a secialitatilor sale% nu oate fi searat de istoricul ci&ilizatiilor a carore&olutie o urmeaza.

5&olutia chirurgiei OMF oate fi sistematizata in + erioade%

a) /entistica si chirurgia OMF in antichitate;

$) Scoala medicala ara$a, e&ul mediu, 6enasterea;

c) /entistica ' rofesiune indeendenta;

d) Formarea stomatologiei moderne si indi&idualizarea chirurgiei OMF;

e) /ez&oltarea chirurgiei OMF moderne.

O6I57#65# 48I696GI5I :94O!M#I


4/44

Interdeendentele multile din teritoriul OMF si restul organismului 3ustifica orientarea

integrati&a e care o da chirurgia OMF, intregii stomatologii, necesitatea unei &aste culturi

medicale indisensa$ila entru arofundarea studiului stomatologiei si chirurgiei OMF.

4hirurgia OMFastreaza relatii stranse cu celelalte secialitati stomatologice. /esi fiecare

secialitate are un rofil, un continut recis, toate urmaresc acelasi sco general% mentinerea

aaratului masticator, resta$ilirea sa morfologica, functionala si fizionomica.

In ractica chirurgiei OMF este adesea necesara cola$orarea cu secialisti care isi

desfasoara acti&itatea in acelasi teriroriu sau in &ecinatate (neuro!chirurg, O6

cu radiologul si radioteraeut, histoatolog, recum si cu secialisti din alte domenii medicale.

rogresul chirurgiei OMF deinde si de insusirea continua a achizitiilor din $ioologie,

medicina si chirurgie, de adatarea si alicarea acestora la roriile sale domenii de acti&itate,

de relatiile chirurgiei OMF si stomatologi cu alte disciline medico!chirurgicale.

O reocuare ma3ora o constituie orientarea chirurgiei OMF sre rofila*ie, re&enirea

leziunilor inflamatorii OMF, disensarizarea malformatiilor congenitale, a leziunilor

recanceroase, deistarea recoce a cancerului, =.a.

#titudinea cat mai conser&atoare in cursul inter&entiilor chirurgicale fata de toate structurile

teritoriului stomatologic si indeose$i a regiunilor dento!arodontale, reocuarile deose$ite

entru reconstituirea morfo!functionala a fetei, ma*ilarelor, camului rotetic, entru mentinerea

sau resta$ilirea starii sihice a $olna&ului, constituie orientari de $aza ale chirurgiei OMF.


5/44

%. Sistemati&area teriroriului OMF. In'ectii OMF ($eneralitati) etio*ato$enie)

'orme anatomo-*atolo$ice+.


6/44

esuturile moi erima*ilare su3nt adeseori sediul unor rocese infectioase secifice si

nesecifice care im$raca asecte &ariate in functie de forma anatomo!atologica, localizare,

&irulenta germenilor cauzali si de rezistenta la agresiunile micro$iene a organismului. Infectiile

erima*ilare se intalnesc la orice &arsta fiind mai frec&ente in erioada in care sistemul dento!

arodontal este mai afectat, in functie, $ineinteles, de reacti&itatea nesecifica si de caacitatea

de aarare imunologica a organismului.

Etio*ato$enie.

rocesele infectioasese datoreaza unor agenti atogeni a caror oarta de intrare oate fi

direta sau indirecta de la infectii rimare localizate la dinti, ma*ilar, etc. Sunt incriminate

urmatoarele cauze%

!


7/44

! Osteomielita ma*ilarelor;

!


8/44

alare se ercee un inflitrat dur, dureros, care se ierde difuz in tesut sanatos. Starea generala

cu asect to*ico!setic tradeaza diminuarea sau a$senta reactiei de aarare a organismului.

. ,cesele *eriosoase aces /estiular) aces *alatinal 0 as*ecte

clinice.

Se formeaza su$eriostal sau su$mucos, e&oluand de o$icei su$mucos endo$ucal% se

e*teriorizeaza mai rar la iele.


9/44

#$cesul &esti$ular. Forma cea mai frec&enta a suuratiilor de cauza dentara sau

arodontala.5&olueaza su$mucos in &esti$ulul suerios sau inferior, de$uteaza de o$icei rin

fenomene de arodontita aicala acuta cu dureri sontane sau ro&ocate la atingerea dintelui

cauzal 'stadiu intraosos.

9lterior, durerea de&ine continua, &iolenta, re$ela la tratament ' stadiul su$eriostal.

/urerile sunt datorare distensiei eriostului de catre uroiul care a tra&esat osul. In acest stadiu,starea generala este alterata% de$ra, agitatie, 3ena in masticatie. 4linic, in stadiul su$eriostal se

o$ser&a mucoasa congestionata, edemantiata si tumefactie discreta in santul &esti$ular in dretul

dintelui cauzal% alarea e*trem de dureroasa e&identiaza o imastare fara limite recise . 4and

uroiul erodeaza eriostul, atrunzand su$mucos, fenomenele generale se amelioreaza artial,

iar durerile disar aroae comlet.

/iagnistic diferential ' chistul de ma*ilar;

! chistul de ma*ilar surainfectat.

ratament. In faza endo!osoasa se oate tenta un tratament rezoluti&% treanarea dintelui,

drena3 transodontal, anti$iotice in doze eficiente, salaturi largi, $ucale, cu solutii caldute sla$

antisetice. In stadiul su$eriostal, ca si in stadiul su$mucos, este indicata deschiderea

chirurgicala a a$cesului.

#$cesul alatinal. #re ca unct de lecare dintii ale caror radacini sunt orientate sre $olta

alatinala (I.


10/44

Te#nica al/eolo*lastiei mo"elante in e2tractiile multi*le cu *rote&are

ime"iata.

5ste recedata de o serie de timi rotetici si de o regatire generala si locala adec&ata,

fiind &or$a de o inter&entie chirurgicala destul de traumatizanta.

regatirea rotetica ! Se ia amrenta in alginat sau silicon a arcadei resecti&e in

totalitate, urmarindu!se sa se o$tina o imresiune foarte corecta a tuturor detaliilor anatomice alearcadei, crestelor si santurilor erima*ilare% de asemenea, se ia amrenta arcadei antagoniste.

Se determina relatia si ocluzia centrica. Se analizeaza, clinic si e model, daca />O e*istenta

este con&ena$ila% in cazul in care dintii restanti rezinta carii ocluzale e*tinse, au suferit migrari

sau restaurari coronare grosolane, />O este de o$icei alterata si este necesar ca, rin rotezele

confectionate, sa fie restaurata./eterminarea &iitoarei />O tre$uie facuta insa cu multa gri3a,

fara e*agerari in lus sau in minus, care ar utea re3udicia adatarea acientului la roteza

imediata. Modificarile e care am fi tentati sa le aducem unei situatii morfo!functionale de&enita

cronica ar constitui o rasturnare a unei stari de fat la care acientul s!a adatat erfect si, in

acest caz, a&anta3ele $io!functionale ale rotezei imediate &or fi reduse.

e modelele montate in articulator se realizeaza toate fazele de constructie a rotezei,

inclusi& ro$a cu dinti entru ortiunile edentate% se radiaza aoi de e model dintii care urmeaza

sa fie e*trasi.


11/44

cu a3utorul clestilor sau ele&atoarelor inceand cu dintii situati distal. 5*tractia de &a face fara a

traumatiza osul, e&itand fracturile radiculare sau fracturile rocesului al&eolar. esuturile

atologice se indearteaza cu a3utorul chiuretelor adec&ate% osul restant are o forma neregulata,

fran3urata, cu ciocuri multile si cu zone rezo$ite rin rocesele inflamatorii cronice. 4u ensa

ciuitoare de os se rezeca marginile eretilor al&eolari care sunt roeminente, recum si seturile

inter!dentare si inter!radiculare &oluminoase, urmarindu!se sa se dea crestei o forma cat mai

rotun3ita si mai uniforma. 6ezectia osoasa &a fi facuta cat mai economicos, inlaturandu!se numai

ortiunile in e*ces, atat cat este necesar sa disara neregularitatile si aseritatile crestei. entru

a re&eni rezor$tia raida a crestei al&eolare, se recomanda ca rezectia corticalei sa fie cat mai

limitata. 7etezirea osului se face cu chiureta. 9nii autori recomanda entru aceasta frezele mari

care rezinta insa deza&anta3ul ca incalzesc osul si ot roduce necroze ulterioare. Manoerele

de chuiretare, regularizare si netezirea osului se fac su$ control &izual. 4ontrolul alatoriu cu

ula degetului este a$solut indisensa$il si se realizaeaza rin intermediul eriosteomucoasei

realicate este os. entru a da crestei al&eolare o forma cat mai coresunzatoare e care

roteza confectionata re!oerator sa se adateze erfect, S?ensen recomanda ca modelarea

al&eololastica sa fie condusa cu a3utorul unei laci confectionate din acrilat transarent sauceluloid, care e&identiaza e&entualele uncte de resiune. #ceasta laca!ghid este confectionata

odata cu roteze, e acelasi model radiat, iar in timul inter&entiei este alicata este laga,

o$ser&andu!se rin transarenta ciocurile osoase si roeminentelecare imiedica adatarea sa.

4ontroland regularizarea crestei al&eolare cu a3utorul lacii!ghid, a&em certitudinea unei modelari

osoase identice celei realizate e model si redate de roteza.


12/44

amrentarea camului rotetic se face e o zona de3a deformata, iar diri3area in tim a rocesului

de cicatrizare incee ce&a mai tarziu.


13/44

+. Traumatisme 0 $eneralitati traumatisme "ento-*aro"ontale


14/44


15/44


16/44


17/44


18/44


19/44

3. Fracturile man"iulei.

In afectiunile teritoriului OMF un loc imortant e rerezentat de traumatisme. #secteleanatomo!clinice im$raca un numar mare de forme ce tin de numerosi factori% forta agentului&ulnerant, directia fortei de alicare, locul imactului, etc.

4lasificarea leziunilor este foarte greu de realizat, cu toate acestea in mod schematic sedisting " tiuri de leziuni%! lagi de arti moi OMF;! Fracturi de mandi$ula si ma*ilar;!


20/44

!


21/44

4. Dis*o&iti/e 'olosite *entru re"ucerea si imoil&area 'racturilor "eman"iula (in"icatii si "escriere+.

#tela &esti$ulara mono!ma*ilara modelata

5ste un disoziti& simlu folosit entru imo$ilizarea mono!ma*ilara. #ceasta atela oate fi utilizata

ca disoziti& de utilizare de urgenta sau ca disoziti& de mo$ilizare definiti&a, in fracturile fara delasaresu cu delasari minime, usor reducti$ile.

Te#nica "e con'ectionare

4a material se indica sarma de ?ila rotunda, elastica de 1,2 mm grosime.

In cazul fracturilor fara delasare, e $aza amrentei mandi$ulei luate in clinica se toarna un

model de ghis ti moldano. Se sectioneaza un fragment de sarma a&and lungimea ortiunii dentate a

mandi$ulei. 4u a3utorul clestelui cramon, se modeleaza sarma cat mai fidel, urmarind fetele &esti$ulare

ale dintilor, imediat deasura coletului, entru a e&ita lezarea gingiei.

In cazul fracturilor cu delasare, entru confectionarea corecta a atelei, este necesar ca ea sa fie

construita e Cmodel redusD. /e data aceasta sunt necesare amrentele am$elor arcade dentare. /ua

confectionarea modelelor, cu a3utorul ferastraului entru ghis, se sectioneaza modelul mandi$ular la

ni&elul liniei de fractura, care se recunoaste datorita decala3ului, in lan &ertical sau orizontal, e*istent la

acest ni&el. Sta$ilirea corecta a sediului liniei de fractura tre$uie sta$ilita rin o $una cola$orare cu

clinicianul.

Fragmentele modelului mandi$ular se monteaza in ozitie(ocluzie) corecta in raort cu arcada

antagonista si se solidarizeaza cu ceara rosie. Modelului astefel redus si solidarizat i se face un nou soclu

de ghis. e el se modeleaza aoi atela din sarmade ?ila, resectand indicatiile mentionate mai sus.

#tela este fi*ata e mandi$ula de catre clinicieni, cu a3utorul unor ligaturi de sarma de ?ila ( de

,2 mm), trecute rin satiile interdentare, e un numar cat mai mare de dinti, de o arte si de alta a

focarului de fractura.

#tela ondulata

#re o larga utilizare, fiind folosita la ma3oritatea tiurilor de fracturi, care se insotesc de delasari

ale fragmentelor fracturate. 4u a3utorul lor se realizeaza $loca3ul rigid interma*ilar, imo$ilizand mandi$ula

fracturata la $locul fi* al ma*ilarului. #telele odunlate, confectionate in la$orator, se alica de catre medic,

dua o reala$ila modelare, atat e ma*ilar cat si e fragmentele fracturate ale mandi$ulei, rin fi*are cu

sarma su$tire de ?ila, iar $loca3ul interma*ilar elastic este realizat cu a3utorul inelelor de cauciuc.


Materialul utilizat este sarma de alama de 1,2 mm grosime sau sarma de ?ila de aceeasi

grosime.

#tela se confectioneaza rin indoire cu clesti de tehnica dentara. Se fac ondulatii la distante de !0

mm una de alta, intre ele modelandu!se $utonii cu o inaltime de +!- mm, rin licaturarea sarmei.

5ste imortant de retinut ca, in ortiunea ro*imala, $utonii tre$uie indoiti catre &esti$ular entru aermite ancorarea cu usurinta a inelelor de cauciuc. #ceasta manoera oate fi realizata cu usurinta, cu

a3utorul a doi clesti cramon.

#tele modelate cu $utoni sudati

Sunt disoziti&e indi&idualizate, care ermit fi*area si adatarea corecta a aaratului si, rin

aceasta, osi$ilitatea instituirii unei tractiuni de o forta mai mare, fara riscul dislocarii lui. #cest ti de

disoziti& se utilizeaza, in afara de tratamentul fracturilor, si ca aarat de imo$ilizare de durata, in

osteotomiile mandi$ulare.


Materialul folosit este sarma de ?ila semirotunde de 1,2 mm grosime.

e $aza amrentelor am$elor arcade dentare, se toarna modelele din ghis se ti moldano. Semodeleaza cu a3utorul clestelui cramon, atela ma*ilar, curinzand toata arcada, urmarind cat mai fidel

fetele &esti$ulare ale dintilor, deasura coletului.

#tela mandi$ulara nu este continua ci se modeleaza doua (uneori chiar ") fragmente de atela, cate

unul entru fiecare fragment fracturat, atela fiind sectionata la ni&elul liniei de fractura.


22/44

Fiecare fragment de atela se modeleaza searat. /ua modelare, e atelele astfel regatite, se

fi*eaza, rin sudare sau unctare la distante de !0 mm, fragmente de sarma de ?ila de "!",+ mm

lungime, e fata &esti$ulara a atelelor.

:utonii se fi*eaza cu ortiune li$era, care &a ser&i ca element de ancorare a inelelor de cauciuc, in

sus la ma*ilar iar la mandi$ula in 3os.

/ua sudare, se re&erifica adatarea atelelor e modele, entru ca in timul sudarii sa nu se fi

rodus deformari. 5*tremitatile li$ere ale $utonilor &or fi netezite, entru a e&ita ranirea mucoasei o$ra3ilorsau a $uzelor.

#tele din sarma fi*ate e inele

In unele situatii clinice si in secial in cazurile de fracturi la $olna&i cu edentatii intercalate, se

refera fi*area atelelor (ondulate sau cu $utoni sudati) e inele metalice.

regatirea acestor disoziti&e se oate face fie dua metoda directa, fie dua cea indirecta.


Meto"a "irecta

In clinica se aleg dintii, atat de e ma*ilar cat si de e mandi$ula, care &or fi folositi ca CstaliD, e

ei construindu!se inele. Se refera dintii integrii, cu o $una imlantare. 7u &or fi folositi dintii aflati in

imediata &ecinatate a focarului de fractura.

/in ta$la de alama sau ?ila, groasa de ,12 mm se modeleaza inelele de catre medic, cu a3utorul

clestilor. /ua modelare inelele se sudeaza si se adateaza, festonandu!se si $izotandu!se. /e

asemenea, se &a a&ea gri3a ca ele sa nu deaseasca lanul de ocluzie.

Se aseaza inelele e dinti si se ia amrenta arcadelor dentare.

In la$orator, se toarna modelele din ghis de ti moldano.

Se aseaza inelele e dintii stali, se modeleaza aoi cat mai fidel atela din sarma, urmarind fetele

&esti$ulare ale dintilor. #tela este solidarizata e inelele rin sudare e fetele &esti$ulare ale acestora.


23/44

/ua dezam$alare se relucreaza, adatandu!se cat mai $ine e model, si se lustruieste cu

atentie fata orala (linguala) a sinei.

In cazul unei arcade integre, fi*area sinei linguale se oate face cu a3utorul unor ligaturi de sarma

trecute rin sina si interdentar. In acest sco, in la$orator, sina linguala &a fi erforata la ni&elul satiilor

interdentare cu a3utorul unor freze sferice.

O alta modalitate de ancora3 a sinei, recomandata de unii autori, dar care nu intotdeauna da

rezultate $une, este utilizarea crosetelor ti Stahl sau Sch?artz.

5. Fracturile ma2ilarului.

Fracturile ma*ilarului sunt mai utin frec&ente decat fracturile de mandi$ula, orortia fiindintre ele de 1% ' 1%+. 7umarul mai mic de fracturi ma*ilare este e*licat rin fatul ca ma*ilarulsuerior este fi*at de $aza craniului si este rote3at de roeminentele fetei cum sunt%


24/44

! Mentonul;! iramida nazala;! #rcadele temoro!zigomatice.

In multe cazuri liniile de fractura deasesc limitele oaselor ma*ilare, interesand si oasele&ecine care concura la formarea craniului &isceral. /in acest moti& se considera ca termenul deCfracturi ale masi&ului facialD ar reflecat mai fidel realitatea.

4lasificarea fracturilor masi&ului facial.Fracturi cu comonenta dento!al&eolara.

! Fractura de creasta al&eolara, tu$erozitate, $olta alatina;! Fracturi orizontale inferioare su$zigomatice (Guerrin sau


25/44

e $aza amrentelor am$elor arcade, se toarna modelele din his de ti moldano. Se facereducerea modelului arcadei suerioare, dua tehnica e*usa entru mandi$ula, luand, deaceasta data, dret criteriu de reducere, modelul arcadei mandi$ulare.

e $olta alatina si e &ersantul oral al crestei al&eolare suerioare se adateaza o laca deceara. In satiile edentate macheta &a im$aca, su$ forma de sa, creasta al&eolara sau mai $ine,se modeleaza si un &al de ocluzie.

entru ancorarea lacii se folosesc crosetele din sarma de ?ila, care &or fi astfel orientate,incat sa imiedice delasarea fragmentelor. /e aceea, este $ine ca sta$ilirea dintilor e care se&or une crosete, numarul si orientarea acestora sa se faca in cola$orare cu medicul careingri3este $olna&ul.

/ua montarea crosetelor se finiseaza macheta, se am$aleaza si se continua fazele de lucrudua tehnica de e*ecutare a unei roteze acrilice. /ezam$alarea si finisarea se face cu gri3a,urmarindu!se o cat mai fidela adatare e model. Fata orala a lacii se lustruieste.

#aratele cranio!ma*ilare.Sunt utilizate in fracturile orizontale ale ma*ilarului si au ca sco reducerea si imo$ilizarea

ma*ilarului fracturat, e sri3inul fi* oferit de calota craniana.

#aratele cranio!ma*ilare se comun dintr!un disozitit& cefalic si un dosozitic $ucal. Intreacestea se instituie o tractiune elastica cu a3utorul unor inele de cauciuc.

/isoziti&ul cefalic.#u fost imaginate si se folosesc o multitudine de astfel de disoziti&e. /intre ele, o larga

utilizare o are caelina ghisata. In momentul in care este alicata de catre clinician, in interiorulcaelinei se monteaza doua Cgalerii lateraleD care &or ser&i ca elemente de ancora3 ale tractiuniielastice. Montarea lor se face lateral, in dretul arcadelor zigomatice, trecand este a&ilionulurechii.

ehnica de confectionare

Galeriile laterale se confectioneaza in la$oratorul de tehnica din sarma gal&anizata de 2 mmdiametru, du$ forma unui cadran dretunghiular, lung de 1!12 mm si lat de aro*imati& 0 cm.

e una din laturile lungi se fi*eaza, rin sudare, la distanta de aro*imati& 1,+ cm unul fata dealtul, "! carlige de sarma orientate in sus. 4arligele ot fi modelate si rin indoirea sarmei dincare se construieste galeria laterala.

In fracturile orizontale cu infundarea osului ma*ilar, in masa caelinei ghisate ataseaza, elinia mediana, un alt disozitit& ce oarta denumirea de CtromaD. 6olul ei este de a ermiteinstituirea uneu tractiuni elastice, care sa traga ma*ilarul catre anterior.

Se comune dintr!o ti3a mediana din sarma de otel groasa de "!",+ si lunga de aro*imati& 2+cm. e ea, la cele doua e*tremitati, se monteaza rin sudare%

!un sistem t retentie in caelina ghisata, su$ forma unui dretunghi din sarma roasa de 2

mm!"! carlige de tractiune ce se ataseaza la e*tremitatea li$era a ti3ei4arligele de confectioneaza din sarma de 2!2,+ mm si sunt sudate erendicular e ti3e.


26/44

Se ia amrenta am$elor arcade. Se toarna modelele din ghis de ti moldano. e $oltaalatina se adateaza cat mai fidel, o laca de ceara care se modeleaza cu atentie deasuracoletului dintilor.

In grosimea machetei se incastreaza relungirile e*traorale. Mustetile sunt confectionate dinsarma de ?ila cu diametrul de 1,+!2 mm care se modeleaza rin indoire cu a3utorul clestilor detehnica. Iesite din laca, ele trec intre incisi&ul lateral si canin urmarindu!se sa 3eneze cat maiutin ocluzia. #cest deziderat este usor de atins atunci cand e*ista edentatii in zona canin!remolari, cand sarma &a fi scoasa rin aceste $rese. entru a nu rani comisurile $ucale si$uzele, sarma &a fi indoita imediat ce a deasit lanul de ocluzie, la iesirea din ca&itatea $ucalasu$ forma unei $ucle largi, cu conca&itatea orientata in sus.

ortiunele e*traorale ale sarmelor &or a&ea o lungime de 1!12 cm si &or fi indoite astfel incatsa fie aralele cu lanul de ocluzie.

entru ancora3ul lacii alatinale se monteaza crosete din sarma de ?ila care tre$uie saasigure o $una fi*are. Macheta lacii alatine se am$aleaza dua metoda am$alarii unei rotezeacrilice. /ua dezam$alare disoziti&ul se lustruieste e fata orala.

4and este necesara o tractiune anteriara a ma*ilarului , in laca se &a monta, e liniamediana, un disoziti& simlu din sarma de ?ila cu diametrul de 2 mm, lung de "! cm, care &a

fi indoit su$ forma de carlig la e*tremitatea sa e*traorala.Scoaterea lui se face e linia mediana (interincisi&a) si are rolul de a ermite instruirea uneitractiuni elastice intre el si troma. entru a nu incomoda ocluzia se refera ca tractiuneaanterioara sa fie facuta e o sarma de ?ila cu diametrul de ,"!, mm trecuta rintr!un orificiuformat e linia mediana a lacii alatine si scoasa rin satiul intermediar dintre incisi&ii centrali.

In afara de laca alatinala cu mustati, acrilice in ractica se folosesc ca disoziti&e $ucale sialte constructii rotetice recum% gutierele acrilice cu musteti, iar la acientii edentati total, lacile

acrilice cu &al de ocluzie si relungiri e*traorale, sau rotezele totale ale acientului, carora lise ataseaza relungirile din sarma.

!7. Tumori OMF tumorile *artilor moi ($eneralitati) as*ecte clinice+.

umorile sunt neo!formatiuni cu dez&oltare autonoma, rezultate din inmultirea celulelororganismului, adulte sau em$rionare, a caror structura histologica se aseamana uneori cu

structura tesutului sau organului din care deri&a, iar alteori se deose$esc si care au tendinta de aersista si de a!si multilica celulele in mod nelimitat.4resterea dua legi rorii, fara limite si neincetata, dintr!o zona circumscrisa,

indeendenta fata de toate rinciiile ordonatoare, anarhia, caracterizeaza natura tumorilor insensul restrans, caracteristici care au ro$a$il la $aza tul$urarea anumitor mecanisme de reglare


27/44

care declanseaza e*cesul de crestere. 4resterea consta din roliferare (di&iziune celulara) sidiferentiere (maturare).

Tumorile benigne.

7u deasesc locul lor de origine in mod deose$it, cresc incet, in secial e*tensi& si nu

dau metastaze. Morfologic, tumorile $enigne ating un grad relati& inalt de diferentiere. 5le

seamana mai mult sau mai utin cu tesutul din care ro&in. 4resterea tumorilor $enigne este

deseori limitata in tim. 5le reactioneaza ana la un anumit unct la sistemele reglatoare ale

organismului% ele rezinta deci o autonomie conditionata.


28/44

! Fi$ronul;

!


29/44

!!. Tumori OMF tumorile tesuturilor "ure ($eneralitati) as*ecte clinice+8

umorile sunt neo!formatiuni cu dez&oltare autonoma, rezultate din inmultirea celulelororganismului, adulte sau em$rionare, a caror structura histologica se aseamana uneori custructura tesutului sau organului din care deri&a, iar alteori se deose$esc si care au tendinta de aersista si de a!si multilica celulele in mod nelimitat.

4resterea dua legi rorii, fara limite si neincetata, dintr!o zona circumscrisa,

indeendenta fata de toate rinciiile ordonatoare, anarhia, caracterizeaza natura tumorilor insensul restrans, caracteristici care au ro$a$il la $aza tul$urarea anumitor mecanisme de reglarecare declanseaza e*cesul de crestere. 4resterea consta din roliferare (di&iziune celulara) sidiferentiere (maturare).

Tumorile benigne.

7u deasesc locul lor de origine in mod deose$it, cresc incet, in secial e*tensi& si nu

dau metastaze. Morfologic, tumorile $enigne ating un grad relati& inalt de diferentiere. 5le

seamana mai mult sau mai utin cu tesutul din care ro&in. 4resterea tumorilor $enigne este

deseori limitata in tim. 5le reactioneaza ana la un anumit unct la sistemele reglatoare ale

organismului% ele rezinta deci o autonomie conditionata.


30/44

Tumori maligne.

#u crestere continua, autonoma, ire&ersi$ila. 5le sunt mai mult sau mai utin

nediferentiate a.i. chiar histologii e*erimentati nu mai ot gasi asemanari cu &re!un tesut

cunoscut din organism. umorile maligne cresc nelimitat, infiltrati&, distructi& si dau metastaze.

entru ca aceste tumori constau din celule nediferentiate, nemature, sunt numite tumori

heterologe. /i&iziunea lor celulara si inmultirea sunt reciitate. Metastazele ot sa aara inganglionii sateliti (metastaze regionale) sau ot sa aara dearte in organism (metastaze la

distanta). /e o$icei, metastazele cancerelor se fac e cale limfatica, acelea ale sarcoamelor e

cale sang&ina. 4ilindromul face e*cetie entru ca da metastaze la distanta e cale sang&ina.

Metastazele ot aarea mai reede sau mai tarziu la tumorile maligne, eiteliale mai ales.

atrunderea celulelor tumorale in caile limfatice sang&ine nu este mereu urmata

neaarat de aaritia metastazelor. 4resterea tumorii metastatice este suusa acelorasi legi ca si

cresterea tumorii rimare. umorile maligne, rin caracterele lor multile, neregulate,

nedelimitate si neincasulate care trimit relungiri in tesuturile &ecine, e care le in&adeaza, au

fost numite cancere. umora maligna atrage dua sine ca=ecsia tumorala mai cu seama cande*ista de mai multa &reme. #aritia ca=ecsiei este in functie de factorii locali si generali.

4lasificarea tumorilor se $azeaza e histogeneza lor, adica e ro&eninta lor din diferite

tesuturi. /e aceea, sunt imartite in diferite grue, in functie de tesutul din care deri&a si din care

este comusa tumora.

umori $enigne ale ma*ilarelor se imart in%

! umori $enigne osteogene%

o Osteomul;

o Osteomul osteoid;

o Osteo$lastomul;

o 4ondromul;

o Osteocondromul;

o 4ondromul $enign;

o Fi$ronul osifiant;

o /islazia fi$roasa;

! umori centrale $enigne neosteogene%

o Fi$ronul;

o


31/44

o 6eticulo!endoteliozele.

Tumori o"onto$ene ale ma2ilarelor.

umori odontogene eiteliale%

! #melo$lastom;

! umora ind$org;

! umora odontogena adenomatoida;

! Fi$romul amelo$lastic;

! Fi$ro!odontomul amelo$lastic;

! Odonto!amelo $lastomul;

! Odontomul

umori odontogene mezenchimale%

! Fi$ronul odontogen central;

! Fi$romi*onul odontogen;

! 4ementomul;

! /entinomul;

Tumori o"onto$ene mali$ne%

! 4arcinomul odontogen

o 4arcinom rimar intraosos;

o #melo$lastom malign.

! Sarcomul odontogen%

o Fi$rosarcomul amelo$lastic;

o Odontosarcomul amelo$lastic.

Tumori mali$ne ale ma2ilarelor.

! 4ancerul eta3ului mi3lociu al fetei

! umori maligne ale mandi$ulei%

! 4arcinoamele mandi$ulei;

! Sarcoamele mandi$ulei.


32/44

!%. Tratamentul *rotetic al tumorilor OMF.


33/44


34/44


35/44


36/44


37/44


38/44

!. ,*arate *rotetice 'olosite in tratamentul tumorilor "e man"iula(in"icatii) "escriere+.


39/44

Sina linguala cu &al de ocluzie

5ste un disoziti& simlu, care se alica imediat dua e*tirarea e cale endo$ucala a unor tumori de

mandi$ula, a&and rol in mentinerea ansamentelor de rote3are a lagilor oeratorii, in efectuarea

homeostaziei (orirea sanerarii) si in diri3area rocesului de &indecare.


Materialul din care se confectioneaza este acrilatul termoolimeriza$il. /ua amrentarea am$elor

arcade, se toarna modelele din ghis de ti moldano./e e modelul mandi$ulei &a fi radiata roeminenta data de tumora si dintii care &or fi e*trasi in timul

inter&entiei chirurgicale.

5ste utila cola$orarea cu medicul, entru a sta$ili cat mai corect detaliile ri&ind aceasta oeratie. Se

modeleaza aoi o laca de ceara e fata linguala a intregii creste al&eolare. In zona de creasta unde a

fost tumora, recum si in satiile edentate laca de ceara im$raca creasta su$ forma de sa, modelandu!

se in acelasi tim un &al de ocluzie.

Modelarea &alului de ocluzie nu este o$ligatorie in toate cazurile.

4a disoziti&e de ancorare se confectioneaza crosetele din sarma de ?ila. Fazele urmatoare ale

constructiei nu difera de cele ale confectionarii unei roteze mo$ile acrilice.

Sina linuala cu lan inclinat

Se alica la locul care s!a efectuat hemirezectia mandi$ulara. Inter&in imortante tul$urari de masticatie,

fonatie, fizionomie rin reducerea numarului de unitati masticatorii dar si rin incrucisarea ocluzalade

artea sanatoasa, ca urmare a tractionarii catre artea oerata. Modificarea fizionomica se datoreaza

infundarii asos e artilor moi lisite de sri3inul osos e artea oerata si ca urmare a latero!dentatiei

hemimandi$ulei restante.

Sina linguala cu lan inclinat are rolul de a comensa acea tul$urare, de a fa&oriza si diri3a rocesul de

&indecare mentinand hemimandi$ula restanta in ozitia corecta si ser&ind imediat ost!oerator la

sri3inirea si sustinerea ansamentelor. In lisa alicarii imediate dua oeratie, &indecarea oeratiei si

matricile ramase fi*eaza fragmentele de mandi$ula ramase intr!o ozitie &icioasa care, de o$icei, nu mai

oate fi corectata ulterior rin rotezare si uneori nici rin inter&entii chiruricale. Se confectioneaza re!oerator.


#mrentele am$elor arcade se toarna din ghis de ti moldano. Se socleaza si se monteaza in ocluzor.

Se sta$ileste linia de rezectie, structurile si dintii ce &or fi indeartati. e $aza acestor date se efectueaza

rezectia e model. Se trece aoi la modelarea in ceara a machetei care &a a&ea asectul unei sine linuale

cu &al la ni&elul zonei rezecate si in zona edentata e*istente e&entual e hemiarcad mandi$ulara restanta.

/e artea ousa rezectiei, de referat la ni&elul molarilor, se modeleaza lanul inclinat. Modelarea lui se

face din ta$la de otel ino*ida$il groasa de 1!1,2 mm si &a a&ea forma unei lacute lungi de 2,+!" cm si late

de 1!1+ mm, care &a culisa e fata &esti$ulara a molarului suerior. alnul inclinat culisand e fata

&esti$ulara a molarului suerior e artea sanatoasa se oune tendintei de dislocare catre artearezecata a hemiarcadei sanatoase mentinand raorturile normale de ocluzie. Se refera asezarea lanului

inclinat la ni&elul molarului deoarece are o imlantare $una si ofera rezistenta crescuta in tim.


40/44

Se monteazamodelul si sa$loanele in articulator si se confectioneaza macheta. :aza rotezei fiind lisita

de sri3inul osos &a fi modelata mai gros entru a umle, cel utin artial, defectul. Se aleg si se monteaza

dintii. /u ro$a cu dintii i se alica roteza, lanul inclinat si crosetele.

5ndorotezele

Sunt folosite ca mi3loace ortoedice asociate tratamentului chirurical entru comensarea tul$urarilor

functionale. :onturile osoase restante au tendinta sa se aroie de linia mediana, artile moi alementonului se infunda , iar lim$a, lisita de insertiile ei mediane cade inaoi. entru a conensa artial

incon&enientele si a diri3a rocesul de &indecare se foloseste o endoroteza metalica care, incastrata in

cele doua $onturi mandi$ulare, mentine forma arcadei mandi$ulare, sri3ina artile moi ale mentonului si

imiedica aaritia unor imortante tul$urari de ocluzie in ortiunea laterala.


/isoziti&ul se confectioneaza reoerator din alia3e ino*ida$ile de ti cr!co . se amrenteaza am$ele

ma*ilare, se toarna modelul , se sta$ileste linia de rezectie si se ractica rezectia e model. In satiul li$er

se modeleaza din ceara o $ara o&ala e sectiunecare reconstituie cur$ura arcului anterior al mandi$ulei.

Grosimea $arei este de -!0 mm, caetele $arei se modeleaza ascutit cu 2 sau " $rate, care &or ser&i

entru mentinerea si fi*area $arei in sonioasa $onturilor osoase rezecate.


41/44

laca alatinala de rotectie.! 6ol in rotectia lagilor;! In mentinerea ansamentelor;! Orirea sangerarilor ost!oeratorii

ehnica de confectionare%! Se amrenteaza am$ele ma*ilare;! Se toarna modele din ghis de ti Moldano ;! e $aza indicatiilor clinicianului se radiaza de e model e&entuala roeminenta data

de e*istenta unei formatiuni tumorale ce $om$eaza in $olta sau e creasta al&eolara, recum sidintii ce &or fi e*trasi sau indeartati odata cu tumora in timul oeratiei;

! Se modeleaza o laca de ceara e $olta alatina, iar in satiile edentate ceara &a fimodelata su$ forma de sa. /e la caz la caz &a fi modelat si &al de ocluzie.

! entru ancorarea disoziti&ului se confectioneaza crosete din sarma de ?ila caresa!i asigure o $una sta$ilitate.

! Se finiseaza modela3ul deasura coletului dintilor si se am$aleaza;! Fazele urmatoare sunt cunoscute.

roteza ma*ilara cu o$turator.In cancere ale ma*ilarului recum si in alte tiuri de tumori se ractica oeratii largi,indeartandu!se de cele mai multe ori 3umatate din masi&ul ma*ilar cu sau fara astrarea odeleior$itei. In unele situatii clinice, rezectia se oate e*tinde si in ma*ilarul de artea ousa.

/efectele ost oeratorii sunt intinse, rezultand o ca&itate de rezectie larga, care areimortante reercursiuni asura functiilor aaratului #/M. Masticatia este serios afectata,deglutitia este mult ingreunata, alimentele si in secial lichidele refuland e nas, &or$irea esteneinteligi$ila, iar artile moi ale o$razului, lisite de sri3in osos, se infunda conducand la aaritiaunor asimetrii faciale cu serioase reercursiuni asura fizionomiei.

7ecomensate, tul$urarile amintite, uneori cu greu ot fi comati$ile cu o &iata normala. /eaceea se imune inca de la inceut sulinirea structurilor indeartate rin oeratie cu a3utorul

unor solutii rotetice. roteza ma*ilara cu o$turator, rin caracteristicile ei constructi&e,comenseaza, atunci cand este corect e*ecutata, defectul ost!oerator, diminuand tul$urarilefunctionale e*istente. 5a se comune din roteza roriuzisa si o$turatorul care umle golulramas dua rezectie. In marea ma3oritate a cazurilor, roteza si o$turatorul fac cor comun.6areori se construiesc o$turatoare din doua $ucati, care altfel, datorita &olumului lor mare, nu arutea fi introduse in 4.:.

ehnica de confectionare ' re!oerator se amrenteaza cat mai corect am$ele ma*ilare.Se toarna modele din ghis Moldano, se sta$ileste ocluzia corecta si modele sunt montate inarticulator. 4u a3utorul oeratorului se sta$ileste e model linia de rezectie, se face rezectia dee model a structurilor ce &or fi indeartate in timul oeratiei. e modeul astffel regatit semodeleaza macheta unei laci alatinale cu &al de ocluzie (in zona de creasta rezecata) si

crosetele de ancorare. Macheta se am$aleaza urmand aoi timii cunoscuti in confectionareaunei roteze mo$ile acrilice. laca alatina cu &al se trimite in clinica si &a fi utilizata imediat ost!oerator in &ederea mentinerii meselor iodo!formate, de rotectie, care umlu ca&itatea derezectie. 5ste imortant de retinut ca modelele se astreaza deoarece ele &or ser&i entruconfectionearea in zilele urmatoare a rotezei suerioare cu dinti. 5a se construieste emodelele montate in articulator, la gata, fara a mai fi efectuate alte ro$e in 4.:. Fazele de lucrunu difera de cele ale confectionarii unei roteze artiale cu dinti si crosete de ancorare.

#mrentarea ca&itatii de rezectie se face cu Stents, Eerr, Octozil./ua ce se inmoaie Stents!ul, se formeaza un $ol a&and marimea coresunzatoare

defectului. Se introduce in defect si imediat, este el, se alica roteza ma*ilara cu dinti. Se &aurmari ca laca alatinala sa fie alicata e restul ma*ilarului iar ocluzia sa fie corecta. /ua

racirea materialului termolastic de amrentare se scoate roteza imreuna cu amrenta ca&itatiide rezectie (4.6z.). /ua scoaterea amrentei de Stents ea se fi*eaza cat mai $ine de marginilerotezei acrilice% se radiaza din zonele foarte retenti&e si se reintroduce in defect entru a &erificacorectitudinea amrentarii (daca se oate introduce in ca&itate, daca are o $una inchideremarginala care sa nu ermita refularea lichidelor e nas, daca ocluzia este corecta, daca iminge


42/44

suficient artile moi ale o$razului). 6etenti&itati e*ista in toate defectele ost!oeratorii sifolosirea lor, entru sta$ilitatea rotezei cu o$turator, tre$uie urmarita in secial la acinetiiedentati sau atunci cand dintii restanti nu ofera conditii entru un ancora3 coresunzator, cua3utorul crosetelor montate e roteza. #ceasta, cu atat mai mult cu cat ansam$lul roteza o$turator are o greutate destul de mare, a&and tendinta de a se desrinde de e camul rotetic.7u tre$uie insa sa scaam din &edere fatul ca o$turatoarele cu relungiri in toate zoneleretenti&e se indtroduc si se scot cu foarte mare dificultate din defect, utand roduce leziuni alemucoasei. #cestea sunt moti&ele entru care recomandam, mai sus, reducere acestor zone, rinsectionarea cu satula si netezirea lor artiala.

>erificarea coretitudinii amrentarii se face si mai $ine lasand amrenta in defect tim de 2de ore dua care se trimite in la$orator entru confectionarea o$turatorului.

Inainte de a descrie succesiunea fazelor de lucru, tre$uie facute urmatoarele recizari.roteza cu amrenta entru o$turator se trimite in la$orator, de o$icei dimineata, deoarece

toate fazele tre$uie facute in urmatoarele !- ore.In acest inter&al de tim, 4.6z (ca&itatea de rezectie) tre$uie umluta din nou cu me=e.#licarea rotezei cu o$turator tre$uie sa se faca la ma*im !- ore de la amrentare

deoarece tesuturile au o tendinta foarte mare la retractie. /easind inter&alul de tim amintit,

insertia o$turatorului in defect nu mai oate fi facuta, ca si cand roteza nu ar aartineacinetului resecti&, si totul tre$uie reluat de la stadiul de amrenta.4onfectionarea o$turatorului are un numar imortan de faze de lucru care tre$uie e*ecutate

cu recizie si intr!un inter&al de tim limitat.#stfel, rimul tim consta in am$alarea amrentei o$turatorului, facand o cheie din ghis.

/ua aceasta manoera se scoate roteza si aoi amrenta o$turatorului.


43/44

Im*lantele alo*lastice 9u2taosoase.

Folosirea imlantelor alolastice su$!eriostale a fost imaginata si alicata inca din 12 decatre /ahl. e arcurs au fost aduse o serie de ameliorari ri&ind tehnica de constructie si

alegere a materialului de confectionare.5ste indicata in rezol&area ortoedico!chirurgicala a unor edentatii totale ma*ilare sau

mandi$ulare, recum si in edentatii artiale (indeose$i cele terminale) la acientii a carorrofesiuni imun o rotezare cu o foarte $una sta$ilitate si la acientii cu intolerante la rotezemo$ile.

In sta$ilirea indicatiei se &a urmari ca acientii sa ai$a o stare generala $una iar atrofiaosoasa sa nu fie mare, entru a crea conditii de sri3in cat mai $une imlantului. Metoda constain introducerea su$!eriostala a unor imlante metalice, su$ forma de schetel care se sri3inacorec direct e surafata osoasa. Scheletul metalic este re&azut cu stali care tra&erseazamucoasa de!a lungul crestei al&eolare. e acesti stali se ancoreaza surastructura.

ehnica de confectionare ' Metoda consta dintr!o succesiune de timi clini, oeratori sitehnici care tre$uie e*ecutati cu mare corectitudine, orice eroare a&and reercursiuni negati&e insta$ilitatea si tolerarea imlantului.

re!oerator se confectioneaza o lingura indi&iduala din acrilat care &a ser&i entruamrentarea directa a osului, in rima sedinta oeratorie.

In acest sco, se ia amrenta de comresiune si amrenta arcadei antagoniste.In la$orator se toarna modelele din ghis Moldano. ehnicianul imreuna cu medicul

radiaza din model entru ca lingura indi&iduala sa ai$a relungiri suficient de adanci &esti$ular sioral si entru a fi cat mai aroiata de os. Se modeleaza din ceara lingura, a&and gri3a ca ea safie re&azuta la ni&elul seii cu retentii su$ forma unor relungiri care &or ser&i la amrentareaantagonistilor cu a3utorul unor materiale termolastice.

Macheta lingurii se am$aleaza si se confectioneaza dua tehnicile o$isnuite.4u a3utorul acestei linguri in rima sedinta oeratorie, dua decolarea larga a mucoasei si

eriostuluise amrenteaza surafata osoasa e care se &a sri3ini imlantul. #mrentareaantagonistilor se face cu a3utorul a doua rulouri de Stents asezate lateral e retentiile re&azutedeasura seii lingurii indi&iduale.

In la$orator se toarna modelele din ghis Moldano. Inainte de a demula, imreuna cumodelul arcadei suerioare, se aseaza in articulator. Se face aoi demularea o$tinandu!seamrenta osului in ozitie centrata.

e modelul astfel o$tinut, imreuna cu medicul, se &a desena conturul &iitorului imlant. Ingeneral imlantul tre$uie sa indelineasca urmatoarele conditii%

! Sa fie construit dintr!un material rezistent, nedeforma$il si $ine tolerat de tesuturi;! Sa fie erfect adatat e surafata osoasa in &ederea distri$uirii unei forme aresiunilor functionale si entru a a&ea o sta$ilitate foarte $una;

! >olumul si forma lor sa nu una in tensiune eriosteomucoasa.Forma cea mai uzitata entru imlant este de schelet comus din doua $are, una

&esti$ulara si una orala, unite intre ele rin $are trans&ersale de e care ornesc stalii trans!mucosi.

:arele trans&ersale sunt lasate de o$icei la ni&.caninilor si molarilor M-. /e asemenea, emodel, scheletul &a urmari toate reliefurile si deresiunile osoase care tre$uie folosite in &edereaunei cat mai $une retenti&itati si sta$ilitati a imlantului.

otodata &or fi ocolite cu atentie gaurile mentoniere, alatinale sau gaura incisi&a entru ca

imlantul sa nu comrime formatiunile &asculo!ner&oase care trec e aici.9rmarind desenul trasat e ghis, se modeleaza din ceara al$astra macheta imlantului,

cautand ca $arele sa fie cat mai su$tiri si cu o grosime uniforma e toata intinderea lor.


44/44

aroierea $arei trans&ersale acolo unde el &a fi incon3urat de mucoasa. /aca nu se realizeazaun aralelism () erfect al stalilor imlantului, surastructura e care se monteaza dintii &aculisa cu dificultate la mane&rele de introducere si scoatere, sau nu &a utea fi introdusa deloc.

/ua modelare, se alica ti3ele de turnare care sunt de regula asezate la ni&elul celor stali. Se scoate macheta de e model si se am$aleaza in 2 timi. In rimul tim, cu masa deam$alat irohan sau Silican. In timul 2, dintr!o masa de am$alat constituita din 2 arti nisi si 1arte ghis.

/ua riza, se creaza alnia de turnare care se catuseste cu masa de am$alat Silican sauirohan. Se une la reincalzit, se scot ti3ele si se lasa sa arda ceara ana ce chiu&eta seinroseste. Se trece aoi la turnare care tre$uie facuta cat mai e*act si rin metode care sa numodifice structura cristalografica si comozitia metalului modificat, fat care ar comromiterezistenta materialului.

Se dezam$aleaza, se reluceaza cu ietre si freze si se lustruieste erfect e toate fetele.Sunt a$solut contraindicate adaosurile secundare de material, sudurile sau readatarile

mecanice ulterioare. Se trece aoi la confectionarea surastructurii e care &or fi montati dintii.5a se comune din cae de ?ila ce &or fi asezate e fiecare stal si 1 $ara care lesolidarizeaza. e $ara sunt modelate $onturi care &or ser&i ca mi3loace de retentie ale dintilor.

4aetele se regatesc rin stantare la dimensiunea cea mai mica.:ara se modeleaza in ceara si se toarna din acelasi material cu imlantul./ua relucrare, $ara se adateaza e care, se lieste cu ceara si aoi se sudeaza de

acestea.9rmeaza cea de!a doua sedinta oeratorie in care se introudce imlantul su$!eriostal./ua "!+ zile de la introducerea imlantului, cand acesta a caatat o $una fi*itate, se

introduce sura structura este $onturi (stalii imlantului) si se determina din nou ocluzia.In la$orator se modeleaza dintii su$ forma unei unti totale din ceara urmand ca untea sa

fie susendata lateral iar frontal sa ermita alicarea dintilor si e&entual a gingiei artificialeindicata uneori entru a o$tine un $un efect fizionomic.

Se face ro$a in clinica si aoi se am$aleaza si se confectioneaza utnea din acrilat de

culoare coresunzatoare.untile totale cu cae ot fi urtate ca atare, ot fi fi*ate cu disoziti&e demonta$ile sau, mai

rar, se cimenteaza e stalii imlantului.

:i$liografie1. Al. Bucur, C. NavarroVila, J. Lowry, J. Acero -. Compendiu de chirurgie oro-maxilo-

faciala, vol. 1 si 2,. di!ura " #ed $u%lishing, &ucures!i, 2''(.

2. D. Stanciu, I. Stroiescu Tehnica executarii aparatelor ortodontice si protezelorchirurgicale. Editura Didactica si pedagogica,&ucures!i, 1()*.

! notiuni de chirurgie omf - suport de curs

Documents