medic · 8 articole de specialitate supliment medical market - oftalmologie acesta se numeºte test...

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

OFTALMOLOGIE

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

2010 - 2011

CUPRINS

� Importan[a diagnosticului precoce ]i monitorizarea pacien[ilor cu egenerescen[/ macular/ legat/ de vârst/ 6

� Mai [ine[i minte optotipul? 8

� Epifora - cauze ]i tratament 10

� Noile modele MC 6125 Diff ]i MC 6125 DAY 12

� Tratamentul sindromului de ochi uscat 14

� Examinarea oftalmologic/ pediatric/ - explicat/ p/rin[ilor 16

� Bio-Inspira[ie \n domeniul \ngrijirii oculare 17

� Ce este degenerescen[a macular/? 18

� Tratarea ochiului uscat 20

� Tomografia în coeren[/ optic/ în practica oftalmologic/ curent/ 22

� Evaluarea oftalmologic/ la copii - mic îndreptar practic - 24

� Importan[a Radiochirurgiei în Oculoplastie 26

� Reinterven[ii \n strabism 30

� Alimenta[ia corect/ pentru s/n/tatea ochilor 32

� Anestezia în chirurgia cataractei

� Introducerea softurilor educa[ionale \n practica curent/ 36

� SPITALE }I UNIT?{I PRIVATE CARE OFER? SERVICII DE OFTALMOLOGIE 38

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

6

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Supliment Medical Market - Oftalmologie

Degenerescenþa macularã legatã de vârstã(DMLV) este principala cauzã de pierdere a ve-derii la persoanele trecute de 60 de ani.

Deºi existã multe proceduri ºi medicaþii care ajutãla încetinirea pierderii vederii centrale, nu existã deo-camdatã niciun tratament pentru vindecarea acesteiafecþiuni. De aceea, depistarea precoce ºi mãsurileprofilactice sunt esenþiale.

Boala se manifestã prin pierderea vederii de pre-cizie (citit, scris, ºofat) ºi are drept cauzã atrofierea ce-lulelor fotoreceptoare din zona centralã a retinei.

Se descriu douã forme:� Forma uscatã (atroficã) apare în aproximativ

85% dintre cazuri ºi determinã o scãdere progresivã avederii, de obicei la ambii ochi, inegal.� Forma umedã (exudativã) este mult mai gravã,

deoarece suferinþa maculei induce formarea uneimembrane fibrovasculare ale cãrei vase sunt fragile.Hemoragiile ºi exudatele care apar duc adesea la oscãdere bruscã ºi severã a vederii. Este adesea prece-datã de forma uscatã.

Factorii de risc sunt: vârsta, sexul feminin, fuma-tul, ereditatea, bolile cardiovasculare, hipercolesterole-mia, ochii deschiºi la culoare, expunerea îndelungatãla lumina solarã, obezitatea abdominalã.

Depistarea bolii trebuie sã înceapã de la identifi-carea primelor simptome:� Forma uscatã: pacienþii necesitã mai multã lu-

minã pentru citit, culorile sunt atenuate, imaginea esteimprecisã în zona centralã.� Forma umedã: liniile drepte sunt percepute on-

dulate, obiectele par micºorate, scãderea vederii cen-trale este adesea brutalã.

Investiga[iile oftalmologice:� Testarea vederii de aproape cu ajutorul grilei

Amsler (poate fi folositã ºi acasã pentru autoevaluare),a câmpului vizual ºi a simþului cromatic.

� Examenul biomicroscopic al fundului de ochi � Angiografia cu fluoresceinã sau verde de indo-

cianinã - cu ajutorul substanþei de contrast se iden-tificã zonele atrofice, vasele de neoformaþie ºi gradulde exudaþie. � Tomografia în coerenþa opticã (OCT) este o me-

todã neinvazivã, scanarea având rezoluþie axialã de 4-10 µm. Poate identifica drusenul, decolãrile de epiteliupigmentar retinian, edemul cistoid ºi poate monitorizarãspunsul terapeutic la terapia fotodinamicã sau anti-VEGF.

Tratamentul Legumele colorate, spanacul, uleiul de peºte din

dietã par sã joace un rol protector. Formulele medica-mentoase propuse sunt asocierile de vitamine anti-oxidante (C,E,A), zinc, cupru, carotenoizi (luteina ºi zea-xantina), dar ºi acizi graºi nesaturaþi omega 3, co-enzima Q10, flavonoidele din Ginkgo biloba, afine, se-minþe de struguri.

Pentru forma umedã au fost folosite în timp ºi pro-ceduri chirurgicale: fotocoagularea LASER a neovase-lor, extragerea membranelor subretiniene ºi translo-caþii maculare, dar în prezent cele mai bune rezultatese obþin prin terapie fotodinamicã ºi prin injecþii intra-vitreene repetate cu agenþi anti-VEG, care inhibã creº-terea vaselor de sânge aberante.

În cazurile foarte avansate sunt utile dispozitiveleoptice mãritoare, conectate la monitoare sau porta-bile.

Se fac cercetãri promiþãtoare ºi în domeniul res-taurãrii vederii în formele severe cu ajutorul unor im-planturi intraoculare telescopice, precum ºi în direcþiarefacerii þesutului retinian cu ajutorul celulelor stem.

Monitorizarea semestrialã a acuitãþii vizuale ºi amodificãrilor retiniene ºi tratamentul precoce oferãcele mai bune perspective de conservare a vederii.

Importan[a diagnosticului precoce]i monitorizarea pacien[ilor cu

degenerescen[/ macular/ legat/ de vârst/

Dr. Simona RaduMedic primaroftalmologEURO-OPTICSBucure]ti

Str. Dr. Iatropol Nr.21 Sector 5 Bucureºti Tel. 021. 410 91 10

8



Acesta se numeºtetest Snellen ºieste probabil mo-

dul în care v-au fost tes-taþi ochii încã din copilã-rie. Acest tip de tabel afost inventat acum maibine de 100 de ani ca

metodã de testare a vederii la distanþã.Stilul de viaþã modern necesitã însã alte calitãþi

vizuale. Spre deosebire de strãmoºii noºtri, care-ºifoloseau vederea pentru a supravieþui în naturã prindistingerea obiectelor la distanþã, noi ne petrecemcea mai mare parte din timp privind la distanþescurte – citind sau lucrând la calculator. Acest tip devedere necesitã coordonarea ochilor pentru vedereabinocularã, adicã ochii trebuie sã lucreze grupat.

Solicitarea intensivã a ochilor la lucrul de aproapepoate crea multe simptome ºi probleme. Cu toateacestea, studenþii citesc de trei ori mai mult textdecât parinþii lor ºi, în plus, folosesc calculatoarele.Copiii suferã în multe cazuri de dificultãþi la învãþarecare nu au legãturã cu capacitatea intelectualã,adulþii care petrec mult timp în faþa calculatoruluiobosesc repede fãrã sã ºtie de ce.

În cazul în care pacienþii suferã de probleme mus-culare oculare, acestea nu pot fi tratate în modulobiºnuit, prin prescrierea unei perechi de ochelari.Însã medicul poate prescrie folosirea unui programcomputerizat care se poate folosi relaxat acasã.

Dacã ochii obosesc repede, lucrul la calculatorcreeazã dureri de cap ºi vedere neclarã, dacã con-centrarea se face cu greutate la citit sau dacã se re-clamã rãul de maºinã - existã ºanse foarte mari caprin folosirea programelor Home Vision Therapy sãse rezolve aceste probleme.

Cum func[ioneaz/ terapia?

Sistemul computerizat este uºor ºi distractiv defolosit. Pacienþii vor învãþa sã ruleze pe calculator oserie de exerciþii asemãnãtoare unor jocuri. Atribu-þiile iniþiale sunt simple, necesitã urmãrirea unorobiecte pe ecran, gãsirea unor casete 3D, identifica-rea miºcãrii. Programul se va adapta necesitãþilor ºiva creºte nivelul de dificultate pe mãsurã ce se pro-greseazã.

Programul poate fi folosit acasã, la ºcoalã sau labirou ºi la un ritm de cinci ºedinþe pe sãptãmânã sepoate completa programul în 6 sãptãmâni. Dupãaceastã perioadã ochii vor lucra mult mai eficient,iar simptomele vor dispãrea sau se vor ameliora.

Simptome care pot semnala probleme muscu-lare oculare:� vedere neclarã� vedere dublã� rãu de maºinã� dureri de cap� obosealã la citit sau lucrul pe calculator� mâncãrimi oculare� ochi înlãcrimaþi� ameþealã la cititul pe calculator� evitarea lucrului de aproape� închiderea sau acoperirea unui ochi la citire� probleme de citire� concentrare dificilã� pierderea rândului la citire� probleme de învãþare� citire înceatã� dificultãþi în completarea atribuþiilor contra-

timp

Programe Home Vision Therapy:

Program complex de recuperare vizualã destinatpacienþilor suferind de ambliopie, este complet au-tomatizat ºi uºor de utilizat chiar ºi de copiii pre-ºcolari (începând cu vârsta de 3 ani), fiind conceput

AMBLYOPIA iNet

Program cu activit/[i de aproape pentrutratarea ambliopiei

Mai [ine[i minte optotipul?

9


2010 - 2011

sub formã de 12 exerciþii ºi jocuri.Ambliopia esterezultatul a mai multor factori ambliogenici, precumanisometropia, strabismul, isometropia ridicatã, mi-crotropia, cataracta congenitalã, ptoza ºi afecteazãaproximativ 3% din populaþie. Prin folosirea progra-mului s-au raportat vindecãri complete sau ame-liorãri la 90% din pacienþi, dupã ºedinþe de câtevaminute zilnic, timp de câteva sãptãmâni.

Trateazã insuficienþele de convergenþã ºi diver-genþã. Este un program automat, uºor de folosit ladomiciliul pacientului, instalat pe calculatorul perso-nal. Procedura urmãreºte corectarea vergenþelor, amiºcãrilor sacadice ºi de urmãrire, a acomodaþiei.Se furnizeazã împreunã cu software, ochelariroºu/albastru, disc pentru exersare, manual, mate-riale promoþionale.

Cel mai complex pro-gram destinat utilizãrii încabinetele ºi clinicile of-talmologice atât pentrudiagnosticarea cât ºi pen-tru tratamentul tulburã-rilor de vedere binocula-rã, a tulburãrilor de moti-litate a muºchilor extra-oculari, a ambliopiei, a fo-riilor, etc. Softul foloseºteochelari cu cristale li-

chide cu frecvenþa de 60 Hz care în combinaþie cufrecvenþa ecranului de monitor permit ca stimuliibinoculari sã fie anulaþi alternativ de 60 ori pesecundã fãcând astfel ca fiecare ochi sã vadã înacelaºi timp imagini diferite (se foloseºte în combi-naþie cu un monitor CRT). Pachetul include ochelariiLCD, joystick, flipper cu lentile cu dioptrii, stick USBde securitate, cabluri de conexiune, adaptoare.

Argus OptikStr Ion Andreescu nr.18, Cluj Napoca

Tel.: 0364 401983Fax.: 0364 401984

[email protected]

VTS 3 - Liquid crystal system

Sistem complex pentru terapia vederii - cuochelari LCD

HTS iNet

Program pentru tratamentul tulburãrilor devedere binocularã

“În zilele noastre un numãr din ce în ce maimare de copii ºi adulþi tineri se plâng de simp-tomele generate de tulburãri ale vederii binocu-lare. Dupã ce am încercat în clinica noastrã maimulte soluþii de diagnostic ºi tratament am ajunsla concluzia cã programele computerizate oferitede HTS Inc reprezintã soluþia optimã din punct devedere al eficienþei tratamentului, colaborãrii pa-cienþilor ºi al uºurinþei în utilizare.

Soluþiile pentru tratamentul ambliopiei ofe-rite de aceeaºi companie au reprezentat dease-menea o mare satisfacþie pentru noi - peste 95%dintre tinerii de pânã în 16 ani au recuperat cuajutorul acestor programe între 20-100% din ve-dere încã din primele 2 luni.”

Dr Sm/r/ndi[a GALAN Medic primar oftalmolog

CLINICA OFTALMOLOGIC? SANOPTICIa]i, str. Vasile Lupu nr.26-28

tel/fax: +40-232-279910/277437

10



Cauzele ei sunt:� un exces de secreþie produs în mod reflex

din cauza iritaþiei corneene sau conjunctivale, carepoate fi unilateralã (stimularea nervului trigemen înprezenþa unui factor iritativ: corp strãin, abraziune,keratitã) sau bilateralã, frecvent asociatã cu con-junctivita cronicã sau recurentã, blefaritã sau alteboli ale suprafeþei oculare.� compromiterea cãilor de drenaj prin obstruc-

þia mecanicã a acestora: punctele lacrimale, canali-culele, sacul lacrimal sau ductul lacrimo-nazal sauprin deficitul de pompã cauzat de laxitatea pleoapeiinferioare sau a muºchiului orbicular.

Epifora poate fi cauzatã de o afecþiune congeni-talã sau poate fi dobânditã.

Afecþiunile congenitale sunt: obstrucþia congeni-talã a ductului lacrimo-nazal, atreziile de punct, ca-nalicul, absenþa sacului lacrimal.

Afecþiunile dobândite sunt: obstrucþia primarãdobânditã de duct lactrimo-nazal, dacriolitiaza, trau-matismele orbitei ºi ale cãilor lacrimale, infecþia cuactynomices, obstrucþia canalicularã consecutivã in-fecþiei herpetice, entropion etc.

Simptomele epiforei variazã de la o senzaþie in-termitentã de umezealã la un flux permanent de la-crimi care curg pe obraz. Lãcrimatul unilateral esteperceput mai neplãcut decât cel bilateral. Incidenþaepiforei creºte odatã cu înaintarea în vârstã. Diag-nosticul este clinic, dar stabilirea cauzei poate nece-sita investigaþii cum ar fi: testul cu fluoresceinã, son-dajul ºi irigarea sacului, examinarea radiologicã - da-criocistografia, scintigrafia, CT, MRI, endoscopie na-zalã ºi lacrimalã. Tratamentul epiforei este diferen-þiat în funcþie de etiologie.

Atunci când are la bazã un exces de lãcrimaredeterminat de iritaþia nervului trigemen, tratamentulse referã la afecþiunea de bazã.

În cazul obstrucþiei mecanice a cailor de drenajtratamentul este individualizat în funcþie de localiza-rea ºi cauza obstrucþiei.

Obstrucþia congenitala de duct lacrimo-nazal setrateazã sub vârsta de 6 luni prin tratament conser-vator - masaj hidrostatic. Dacã simptomatologia per-sistã, este recomandat sondajul cãilor lacrimale, in-tervenþie cu ratã mare de succes dacã este fãcutã înintervalul 6-12 luni; uneori, sondajul trebuie repetat.Obstrucþiile recidivate mai mult de 2-3 ori , cele careau fost temporizate dupã vârsta de 12 luni ºi celeînsoþite de episoade de dacriocistitã acutã benefi-ciazã de rezultate excelente prin implantarea unuitub de silicon, care se pãstreazã pe traiectul cãilorlacrimale între 2 ºi 6 luni, asigurând o permeabili-zare definitivã a ductului. Existã mai multe metode,cele mai cunoscute fiind Crawford ºi, mai nou, Ritleng- tubaj bicanalicular siliconic cu rezultate excep-þionale. În prezenta infecþiei acute a sacului lacrimaleste necesar tratamentul antibiotic pe cale gene-ralã.

Traumatismele canaliculelor lacrimale soldatecu secþionare sau dilacerare necesitã tratament mi-crochirurgical reconstructiv, utilizându-se tuburi spe-ciale de tip Monoka, cu ajutorul cãrora se reconsti-tuie lumenul canaliculului.

Obstrucþia dobânditã primarã de duct lacrimo-nazal este o afecþiune a adultului ºi a cãrei cauzã nueste bine elucidatã. Se incrimineazã, în anumite si-tuaþii, inflamaþii ale structurilor de vecinãtate-sinu-suri, cavitate nazalã. Este însoþitã frecvent de infec-þia cronicã a sacului lacrimal, numitã dacriocistitãcronicã. Intervenþia care se practicã este dacrocisto-rinostomia, care se poate face extern sau endosco-pic, prin endoscopie nazalã asistatã sau nu de laser.

Spasmul punctului lacrimal beneficiazã de«plug»-uri speciale perforate de silicon, care pãs-treazã punctul lacrimal deschis ºi sunt uºor de apli-cat în cabinet.

Epifora - cauze ]i tratament

Epifora este definit/ ca un exces de l/crimare care indic/ o func[ionareanormal/ a aparatului lacrimal.

Dr. Daniela CIOPLEANMedic Primar OftalmologPre]edintele Societ/[iiRom`ne de Strabologie]i OftalmopediatrieClinica Oftaprowww.oftapro.ro

12



Ca ºi la toate celelalte lentile intraoculare multi-focale difractare de pânã acum, firma de len-tile intraoculare Dr. Schmidt, a montat pentru

noul model de vârf un element optic puternic difrac-tar la distanþã. Datoritã acestui element, în interval-ul în care pupilele sunt mici este focalizatã 50% dinlumina care s-ar putea utiliza la formarea imaginii peretinã, în focalizare la distanþã ºi focalizare aproape.Cu cât pupila se mãreºte, cu atât creºte ºi procentulde luminã din fo-calizarea la dis-tanþã. Când pupi-la este mãritã,aceste noi lentileintraoculare secomportã aproa-

pe ca niºte lentile intraoculare monofocale, cu nouta-tea cã, în cazul apariþiei unor fenomene deranjantepentru ochi, de tipul halo-ului ºi al luminii strãluci-toare, în clar obscur ºi în întuneric, efectul acestorapoate fi diminuat într-o mãsurã mai mare.

Dacã existã luminã suficientã, cu dioptrii de 3,5pentru vedere de aproape prin suprafaþa lentilelorintraoculare, devine posibilã ºi recunoaºterea scri-sului mic, dacã acesta este przentat pe un panou er-gonomic de verificare a vederii.

Noile lentile intraoculare multifocale din acrilsunt dotate cu bariere de celule epiteliare cu ununghi de mobilitate de 360°, sistem cunoscut dejade la modelul monofocal, ºi care are rolul de a re-duce nevoia de a deschide ochii foarte mari.

Prin introducerea tehnologiei de sub–nanome-ter resolution (prescurtat SNR), la producerea noilormodele de vârf, se obþine nu doar o opticã difractivãde calitate superioarã, ci ºi un nivel cu totul deosebitde precizie pentru bariera de celule epiteliare a len-tilei.

Ca element de bazã pentru optica lentilelor in-traoculare se foloseºte forma asfericã, cunoscutãdeja de la lentilele monofocale din acril, formã lacare lentilele intraoculare nu produc nici un fel deaberaþii sferice.

Pentru pacienþii care considerã importantã oformã de protecþie suplimentarã a retinei lor faþã delumina albastrã, oferim opþional aceste noi lentilede vîrf ºi cu filtru de albastru.

Pentru implantarea noilor lentile intraocularemultifocale din acril stau la dispoziþie sisteme fiabilecu injector, astfel încât persoana care efectueazãimplantul ºi care doreºte sã implanteze noul modelde lentile intraoculare, dar nu a mai efectuat pânãacum implanturi cu modelul din acril monofocal alfirmei de lentile intraoculare Dr. Schmidt, va aveasucces cu noile modele de lentile intraoculare, ºiasta fãrã mari eforturi.

Noile lentile intraoculare din acril, difractare,multifocale ale firmei Dr. Schmidt IntraocularlinsenGmbH sunt o dovadã a extinderii constante a porto-foliului de produse al acestui producãtor ºi reprezitãprima opþiune pentru pacienþii care îºi exprimã do-rinþa de a avea o vedere bunã de aproape fãrãinstrumente ajutãtoare.

Noile modele MC 6125 Diff ]i MC 6125 DAY

Compania german/ de lentileintraoculare Dr. SchmidtIntraocularlinsen GmbH introduce înportofoliul s/u noile lentile dintr-o sin-gur/ pies/ ]i cu optic/ multifocal/ -MicroCryl Diffractive. Aceste noilentilele intraoculare multifocalefolosesc aceea]i optic/ difractar/ ca]i produsul deja cunoscut de multtimp, lentilele intraoculare din silicon,format din trei piese, MS 612 Diff,respectiv MS 612 DAY. Astfel, proprie-t/[ile optice deja cunoscute alelentilelor intraoculare multifocale dinsilicon, se pot ob[ine de acum ]i culentilele intraoculare din acril ]i dintr-o singur/ pies/. Astfel chirurgulcare efectueaz/ implantul poate s/implanteze individual, fie lentileintraoculare asferice, monofocale dinacril (MC 6125 AS, respectiv MC 6125AS-Y), fie lentile intraoculare difractivemultifocale (MC 6125 Diff., respectivMC 6125 DAY) ]i aceasta f/r/ marimodifc/ri aduse instrumentarului ]itehnicii de implantare.

14



Sindromului de ochi uscat are mai multe cauze:� survine ca parte a procesului de îmbãtrânire

(dupã 50-60 ani) cu predominanþã netã la sexulfeminin.� apare ca reacþie adversã la unele medica-

mente� purtarea îndelungatã a lentilelor de contact

(fãrã administrarea topicã a lacrimilor artificiale fãrãconservanþi)� închiderea insuficientã a pleoapelor, diverse

afecþiuni palpebrale� boli autoimune - sindromul Sjogren, colage-

noze - cum sunt lupusul, poliartrita reumatoidã, scle-rodermie.

Tratamentul sindro-mului de ochi uscat con-stã în administrarea unorproduse de substituire(lacrimi artificiale) pentrua înlocui secreþia defici-tarã de lacrimi. Introduce-rea în formula acestora a

unor substanþe cu rol tensioactiv (metilcelulozã, sili-con, hialuronat de sodium) face ca acþiunea lor safie fiziologicã, înlocuind acþiunea mucinei ºi permi-þând spaþierea dozelor. Fiind vorba de un tratamentde lungã duratã, se recomandã utilizarea prepara-telor fãrã conservanþi. Dacã sindromul de ochi uscatapare ca reacþie adversã la un anumit medicament,oprirea administrãrii acestuia poate rezolva în ge-

neral problema. Uneori, schimbarea tratamentuluipoate ameliora sindromul de ochi uscat.

Când sindromul de ochi uscat apare în urmaunei afecþiuni palpebrale se impune tratarea aces-teia. Sindromul de ochi uscat apãrut în contextulcolagenozelor necesitã tratamentul specific al aces-tora.

Utilizarea lentilelor de contact moi hidrofile a de-terminat în unele cazuri ameliorarea simptomatolo-giei.

Implanturile solubile de colagen reprezintã ometodã foarte modernã de tratament prin aplicarea,la nivelul punctului lacrimal, a unor dispozitive dincolagen sau silicon care, îmbibându-se în lacrimilede la nivelul fundului de sac inferior, încep a se dez-volta treptat substituind secreþia lacrimalã defici-tarã. Utilizarea implanturilor dizolvabile de colageneste utilã ºi în scop diagnostic, pentru a evidenþiamãsura în care ocluzia definitivã (chirurgicalã) apunctului lacrimal este eficientã ºi din punctul devedere terapeutic.

�� Dr. Carmen Popa, Medic Specialist

Oftalmologie Sanador

Tratamentul sindromuluide ochi uscat

Sindromul de ochi uscat apare dincauza lipsei îndelungate de lubrifiere

]i umidificare a ochiului.Semnele sindromului de ochi uscat

sunt: senza[ia permanent/ deusc/ciune, de mânc/rime ]i arsur/la nivelul ochilor. Se manifest/ sub

forma unei cheratoconjunctivitecronice care se agraveaz/ în timp.

16



Un pãrinte grijuliu cu sãnãtatea copilului lui tre-buie sã verifice dacã micuþul are o problemãde vedere sau când ar trebui sa aibã loc pri-

mul control oftalmologic. Examinarea oftalmologicãeste foarte importantã, deoarece între 5 ºi 10 % dinpreºcolari ºi 25% din copiii de vârsta scolarã au pro-bleme de vedere.

Identificarea precoce a problemelor vizuale estecrucialã deoarece copiii rãspund la tratament atuncicând acesta e început la o vârstã fragedã. Primulcontrol trebuie sã se desfaºoare în jurul vârstei de 6luni. Urmãtoarele verificãri sunt la vîrsta de 3 ani ºiînainte sã înceapã prima clasã – la 5 sau 6 ani. Co-piii de vârstã scolarã trebuie examinaþi la fiecare doiani, dacã nu au nevoie de corecþie opticã ; cei carepoartã ochelari trebuie sã facã control anual sauaºa cum recomandã medicul oftalmolog care îi ur-mãreºte.

Prima oarã la oftalmolog: încã din maternitate me-dicul neonatolog face o examinare a ochilor, în ca-drul examenului clinic general, examinare reluatã depediatru la prima vizitã. Dacã medicul suspecteazão problemã copilul este trimis la specialist pentru in-vestigaþii amãnunþite. Examinarea amanuntitã a ochi-lor se face la orice vârstã ºi nu este cazul sã aºtep-tãm vârsta de 3 ani pentru primul control ºi nici nueste bine sã lãsãm "problema sã treacã de la sine"– doar prin înaintarea în vârstã.

La cabinetul oftalmologic - nu uitaþi sã spuneþimedicului despre urmãtoarele:� prematuritate� dezvoltare motorie întârziatã� clipit excesiv� frecarea frecventã a ochilor� deviaþia ochilor("un ochi fuge")� copilul a avut deja un control la care s-a iden-

tificat o problemã.� Problemele oftalmologice din familie.

LLaa eexxaammeennuull ddiinn pprriimmuull aann ddee vviiaattãã mediculspecialist urmãreºte aspectul de ansamblu al ochi-lor, coordonarea miºcãrilor ºi felul în care ochii func-þioneazã împreunã ºi poate diagnostica dacã copilulsuferã de afecþiuni care necesitã purtarea de oche-lari. Sunt cãutate de asemenea semnele unor afecþi-uni importante - cataracta congenitalã, glaucomul con-genital.

CCoonnttrroolluull ddee llaa vvâârrssttaa pprreeººccoollaarrãã poate determi-na cu precizie acuitatea vizualã a copilului- chiarcând nu ºtiu literele sau sunt prea micuþi sau preatimizi sã vorbeascã. Se folosesc optotipuri specialecu simboluri - imagini familiare ca: mãr, casã, pãtrat,cerc. Printr-o examinare de ansamblu se evalueazãaspectul ochilor ºi al pleoapelor, se cautã semne dedeviere a ochilor, ptoza palpebralã (o pleoapã sauambele prea coborâte), semne de iritare ca înroºi-rea, edemaþierea, secreþiile. Medicul examineazãcorneea, irisul ºi cristalinul pentru a cãuta eventualeopacitãþi.

Atenþie specialã este datã diagnosticãrii ºi tratã-rii unor afecþiuni precum strabismul, ambliopia(ochiul leneº) ºi discromatopsia.

AAmmbblliiooppiiaa reprezintã o afecþiune în care vedereanu se dezvoltã normal la unul dintre ochi. Are mul-tiple cauze, ºi de cele mai multe ori apare fãrã canici copilul nici pãrintele sã sesizeze aceastã situa-þie. În lipsa tratamentului în mica copilãrie, amblio-pia nu se mai poate trata la o vârstã mai înaintatã,iar ochiul ambliop rãmâne cu un defect vizual per-manent sau cu o tulburare a percepþiei spatiale.

SSttrraabbiissmmuull -- vederea încruciºatã -- este una dincauzele obiºnuite de ambliopie ºi trebuie tratat deîndatã ce apare în aºa fel încât vederea ºi legãturiledintre cei doi ochi sã se dezvolte firesc.

DDiissccrroommaattooppssiiaa reprezintã capacitatea de a dis-crimina culorile.

Pentru copil medicul oftalmolog examineazãcapacitatea de acomodare, percepþia spatialã ºisimþul cromatic, ca pentru un adult.

Examinarea oftalmologic/ pediatric/- explicat/ p/rin[ilor

Dr. Ilinca Dr/gulescuMedic specialist oftalmologHyperclinica MEDLIFEFavorit

DE RE{INUT!O testare corespunzãtoare a vederii la o

vârstã fragedã este vitalã pentru a ne asigura decapacitatea vizualã a copilului, pentru un parcursºcolar fãrã probleme!

17


2010 - 2011

Lumea biologicã este plinã de exemple de creaþiiperfect funcþionale ºi adaptate mediului.

Bio-inspiraþia, cunoscutã ºi ca biomimetism, estedisciplina ce studiazã ºi imitã cele mai bune idei dinnaturã pentru dezvoltarea de produse ºi tehnologii ino-vatoare. Avem o mare varietate de produse ºi materi-ale inspirate din naturã, de la aripile avioanelor inspi-rate din anatomia pãsãrilor, sistemele de rãcire cecopiazã habitatul termitelor, ecranele LCD create pebaza reflexiei luminii pe aripile fluturilor ºi pânã la pro-dusele medicale inspirate din mediul nostru natural.

Un produs de inspiraþie bio nu este neaparat sino-nim cu unul "verde" sau "natural". În schimb, bio-inspi-raþia este conceptul de examinare a unui sistem ceapare în naturã, determinând modul acestuia de func-þionare iar mai apoi utilizând acel sistem în altescopuri.

Ochiul uman este un organ uimitor. Ochii noºtri nepermit sã ne bucurãm de frumuseþea lumii înconjurã-toare, în timp ce se ei se auto-curãþã, se hidrateazã ºiîºi menþin singuri sãnãtatea.

Iar acum a sosit momentul inspiraþiei bio pentru osoluþie de ultima generaþie dedicatã întreþineriilentilelor de contact – soluþia multifuncþionalã Bio-true™ ce hidrateazã, curãþã, dezinfecteazã, deproteini-zeazã, clãteºte ºi pãstreazã lentilele de contact.

Biotrue combinã un sistem de dublã dezinfecþiecu funcþia de deproteinizare ºi cu atributele bio-inspi-rate unice ale unui pH similar lacrimilor sãnãtoasepentru a asigura o dezinfectare inegalabilã.

Biotrue lubrifiazã lentilele de contact în timp cemenþine ochii hidrataþi – prin utilizarea hialuronatului,un lubrifiant ce se regãseºte în mod natural în organis-mul uman.

Ochii sãnãtoºi îºi creazã în permanenþã un mediuperfect. De aceea formula unicã Biotrue este conce-putã sã se potriveascã cu pH-ul lacrimilor unui ochisãnãtos – menþinând condiþiile naturale ale ochiului ºiactivând formula de dublã dezinfectare din soluþie.

Biotrue protejeazã proteinele în starea lor nativãce acþioneazã în mod natural împotriva bacteriilor ºimicrobilor, în schimb îndepãrteazã toate proteinele de-naturate care ºi-au pierdut structura iniþialã din cauzaunor factori externi.

�� Dr. Ionu[ CostacheConsultant profesional

Bausch&Lomb Vision Carewww.bausch.ro

Bio-Inspira[ie\n domeniul

\ngrijirii oculare

18



DDeeggeenneerreesscceennþþaa mmaaccuullaarrãã rreepprreezziinnttãã ddeetteerriioorraa--rreeaa mmaaccuulleeii.. Macula este o micã arie a retinei la nivelulfundului ochiului, care ne permite sã vedem clar deta-liile fine ºi sã îndeplinim activitãþi cum sunt cititul ºiºofatul. Când macula nu funcþioneazã corect, vedereacentralã poate fi afectatã de înceþoºare, pete negresau distorsiuni. Degenerescenþa macularã afecteazãabilitatea de a vedea la distanþã sau aproape. Astfel,anumite activitãþi - cititul, introdusul aþei în ac - pot de-veni dificile sau imposibile. DDeeººii ddeeggeenneerreesscceennþþaa mmaa--ccuullaarrãã mmooddiiffiiccãã vveeddeerreeaa îînn ppoorrþþiiuunneeaa cceennttrraallãã aa rreettiinneeii,,eeaa nnuu aaffeecctteeaazzãã vveeddeerreeaa ppeerriiffeerriiccãã.. DDee eexxeemmpplluu,, ppuu--tteeþþii vveeddeeaa ccoonnttuurruull cceeaassuulluuii,, ddaarr nnuu ppuutteeþþii ssppuunnee ccââtteessttee cceeaassuull.. Degenerescenþa macularã, deºi nu con-duce rapid la orbire, devine invalidantã în timp, prindispariþia vederii centrale.

Cum se diagnosticheaz/ degenerescen[a macular/?Mulþi dintre noi nu realizeazã cã au o problemã

macularã decât atunci când tulburarea vederii devineevidentã. Oftalmologul dumneavoastrã poate detectadegenerescenþa macularã în stadiul incipient, în tim-pul examenului oftalmologic la eexxaammeennuull ffuunndduulluuii ddeeoocchhii.. Un test simplu de diagnostic este testul AAmmsslleerr,,în care priviþi un careu asemãnãtor cu hârtia milime-tricã. Uneori se fac fotografii speciale ale ochiului, nu-mite aannggiiooggrraaffiiii ccuu fflluuoorreesscceeiinnãã, pentru a detectavasele anormale de sânge care sunt situate sub re-tinã.

Exist/ dou/ tipuri de degenerescen[/macular/ÎÎmmbbããttrrâânniirreeaa nnoorrmmaallãã aa rreettiinneeiiProcesul normal de îmbãtrânire a retinei presu-

pune formarea unor mici depozite de “drusen “cauza-te de acumularea de material amorf (lipofuscinã). De-pozitele excesive determinã apariþia celor douã formede degenerescenþã macularã.

DDeeggeenneerreesscceennþþaa mmaaccuullaarrãã „„uussccaattãã““ ((aattrrooffiiccãã))Majoritatea oamenilor (90% din cazuri) prezintã

degenerescenþã macularã - forma „uscatã“. Este pro-dusã de îmbãtrânire ºi de subþierea þesuturilor ma-culei. Pierderea vederii are loc de obicei treptat.

DDeeggeenneerreesscceennþþaa mmaaccuullaarrãã „„uummeeddãã““ ((eexxuuddaattiivvãã))Forma „umedã“ de degenerescenþã macularã

apare în aproximativ 10% din cazuri, ºi anume atuncicând se formeazã vase de sânge anormale sub retinã.Din aceste vase de sânge noi se scurge fluid sau sân-

ge ºi, consecutiv, este afectatã vederea centralã. Pier-derea vederii poate fi rapidã ºi severã.

Cum se manifest/ degenerescen[amacular/?Degenerescenþa macularã legatã de vârstã apare

de obicei dduuppãã vvâârrssttaa ddee 5500 ddee aannii ºi poate determinasimptome diferite la diferiþi pacienþi. Pot apãrea urmã-toarele semne:

�� CCuuvviinntteellee ddee ppee oo ppaaggiinnãã aappaarr vvooaallaattee�� ÎÎnn cceennttrruull ccââmmppuulluuii vviizzuuaall aappaarree oo zzoonnãã îînnttuu--

nneeccaattãã ssaauu ggooaallãã�� LLiinniiiillee ddrreeppttee aappaarr ddiissttoorrssiioonnaatteePrincipalii factori de risc sunt: Expunerea la luminã

puternicã, vârsta peste 55 de ani, hipercolesterolemia,fumatul, diabetul zaharat, predispoziþia familialã.

Tratament ]i preven[ieCercetãrile aratã cã suplimentele nutritive pe bazã

de antioxidanþi, acizi graºi nesaturaþi (EPA + DHA),luteinã, vitamine, zinc, cupru ºi seleniu ar putea pre-veni sau chiar încetini procesele de degenerescenþãmacularã.. LLuutteeiinnaa,, un constituent de bazã al pigmen-

Ce este degenerescen[a macular/?

19


2010 - 2011

tului macular, are o importantã acþiune de protecþieîmpotriva radiaþiei luminoase albastre, reducând risculde apariþie a degenerescenþei maculare. AAssttaaxxaannttiinnaaeessttee cceell mmaaii ppuutteerrnniicc aannttiiooxxiiddaanntt nnaattuurraall,, rreecceenntt uuttii--lliizzaatt îînn ccoommppoozziiþþiiaa ssuupplliimmeenntteelloorr nnuuttrriittiivvee ººii rreepprree--zzeennttâânndd uunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaii eeffiiccaaccee aabboorrddããrrii îînn pprree--vveennþþiiaa ddeeggeenneerreesscceennþþeeii mmaaccuullaarree.. AAcciizziiii ggrraaººii eesseenn--þþiiaallii ppoolliinneessaattuurraaþþii ((EEPPAA ++ DDHHAA)) prezintã, de aseme-

nea, o importanþã deosebitã prin proprietãþile lor de aameliora ºi îmbunãtãþi metabolismul retinian. Anumitetipuri de degenerescenþã macularã “umedã” pot fi tra-tate prin chirurgie laser, o procedurã de obicei scurtãºi nedureroasã. CChhiirruurrggiiaa llaasseerr ººii tteerraappiiaa ffoottooddiinnaammiiccããutilizeazã o razã focalizatã de luminã ca sã înceti-neascã sau sã stopeze scurgerea din vasele de sânge,scurgere care afecteazã macula. Aceastã procedurãdeterminã pãstrarea vederii la stadiul respectiv, nefiindun tratament care sã determine revenirea vederii lanormal. Un alt tratament recent pentru degenerescen-þa macularã umedã sunt injecþiile cu iinnhhiibbiittoorrii aannggiioo--ggeenniiccii ((ex. Bevacizumab). Adesea, oamenii pot conti-nua sã desfãºoare multe din activitãþile lor uzuale, uti-lizând ochelarii speciali, lupe, materiale tipãrite cu li-tere mai mari.

DDaaccãã oobbsseerrvvaaþþii cceellee mmaaii mmiiccii sseemmnnee aallee ddeeggee--nneerreesscceennþþeeii mmaaccuullaarree ((iimmaaggiinnee vvooaallaattãã,, ddiissttoorrssiioonnaattãã,,ppeettee nneeggrree îînn cceennttrruull ccââmmppuulluuii vviizzuuaall)) pprreezzeennttaaþþii--vvããiimmeeddiiaatt llaa mmeeddiiccuull ooffttaallmmoolloogg ppeennttrruu uunn ccoonnssuulltt ddeessppeecciiaalliittaattee,, ddeeooaarreeccee ddiiaaggnnoossttiiccuull ººii ttrraattaammeennttuull pprree--ccooccee aall aacceesstteeii aaffeeccþþiiuunnii rreedduucc ssuubbssttaannþþiiaall rriissccuull ppiieerr--ddeerriiii vveeddeerriiii..

�� Dr. Gabriel Vulpemedic specialist oftalmologCluj-Napoca 0744 539 247

20



Afecþiunea intereseazã de obicei ambii ochi, înspecial femeile dupã menopauzã.

Când afecþiunea apare ca efect secundar alunui tratament medicamentos, simptomele vor dis-pãrea odatã cu întreruperea tratamentului respec-tiv.

Tratamentul este asociat cu urmãtoarele com-ponente:

11.. ssiinnddrroommuull ssiimmpplluu ddee oocchhii uussccaatt::� ziua se pun lacrimi artificiale în ochi;� noaptea se pun geluri lacrimale;Aceastã umidificare a ochiului se face toatã

viaþa.22.. ffoorrmmeellee ggrraavvee aallee bboolliiii ddee oocchhii uussccaatt::� tratamentul menþionat mai sus dã rezultate

limitate.

TToott ccaa ffoorrmmãã ddee ttrraattaammeenntt ppuutteemm ccoonnssiiddeerraa ººiimmeeddiiuull îînn ccaarree ttrrããiimm,, aaddaappttaatt aassttffeell::� creºterea umiditãþii aerului: prin creºterea

umiditãþii aerului, lacrimile se evaporã mai încet,

menþinând senzaþia de confort la nivelul ochiului;centrala termicã, precum ºi curãþarea filtrelor de aercondiþionat periodic scad umiditatea aerului;

- miºcarea excesivã a aerului usucã mucoasaocularã. Evitaþi miºcarea excesivã a aerului prin scã-derea vitezei ventilatoarelor din tavan sau/ºi a celoroscilante!

- pot fi aplicate comprese umede, care ajutã lamenþinerea unui strat lipidic mult mai stabil;� în cazul în care observaþi cã ochii se usucã,

mai ales când citiþi sau priviþi la televizor, se reco-mandã efectuarea de pauze frecvente pentru a per-mite ochiului sã se relaxeze ºi hidrateze adecvat.

Clinica Bio Terra Medwww.bioterramed.ro

Tratarea ochiului uscat

Keratoconjunctivita sicca sauochiul uscat produce senza[ia dearsur/, senza[ia de corp str/in,iritare ]i de "nisip în ochi" atuncicând clipi[i, aspect injectat ]ifotofobie. |n formele u]oare, ochiul pare surprinz/tor de nor-mal, dar produc[ia de lacrimim/surat/ prin udarea unei hârtiide filtru (banda Schirmer) estedeficitar/. Poten[ialul de lacrimiexist/, dar apare o deficien[/ înmecanismul de umezire a ochilor.

22 Supliment Medical Market - Oftalmologie


Tomografia în coerenþã opticã (pe scurt, OCT) neintroduce în medicina de înaltã tehnologie, unde pro-gresele revoluþionare în imagistica oftalmicã au schim-bat definitiv modul cum „vedem” retina ºi putem spu-ne cã „vedem prin retinã”! OCT rreevvoolluuþþiioonneeaazzãã ddeeppiiss--ttaarreeaa pprreeccooccee ººii ttrraattaammeennttuull aaffeeccþþiiuunniilloorr ooccuullaarree,, cumar fi gãuri retiniene, membrane preretiniene, edemmacular ºi afectarea nervului optic în glaucom. OCTasigurã în timp real imagini de înaltã rezoluþie subformã de secþiuni ale retinei similare cu secþiunilehistopatologice „in vivo”.

Examinând clinic ºi corelând cu angiofluorografiaºi OCT, am avut surpriza sã realizez câte „informaþii”ne lipseau fãrã OCT, modificând modul în care efec-tuãm analiza retinei.

Funcþionarea OCT se bazeazã pe o tehnicã de mã-surãtoare opticã numitã „interferenþã prin coerenþãjoasã”. OCT utilizeazã o sursã de luminã monocroma-ticã cu care se baleiazã retina ºi se analizeazã luminareflectatã de vitros, straturile retinei ºi nervul optic.Achiziþia imaginii OCT este foarte rapidã, iar luminaemisã de sursã este în spectrul infraroºu, astfel cã nuproduce disconfort pacienþilor.

Tehnologia modernã OOCCTT îînn ddoommeenniiuu ssppeeccttrraallpoate scana de 65 de ori mai rapid decât cea con-venþionalã, iar captarea ºi analiza unor arii retinienede 6 x 6 mm se realizeazã în câteva secunde, cu rezo-luþie înaltã a imaginii (5 microni) ºi beneficiind de teh-nici computerizate de prelucrare a iimmaaggiinniiii 33DD, adãu-gând în plus ºi compensarea miºcãrilor oculare.

Rezultatele OCT-ului pun în evidenþã schimbãrileanatomice ºi de structurã ale retinei. Existã o multitu-dine de cauze care genereazã modificãri anatomiceale retinei: degenerescenþã macularã, edem macular,fibrozã retinianã. Pentru retinopatia diabeticã estefoarte utilã depistarea precoce a edemului macular,iar în fazele avansate tracþiunile vitreo-retiniene.

Edemul macular este cea mai frecventã cauzã descãdere a vederii la pacienþii cu diabet zaharat. Dupã

aspectul de leakage evidenþiat angiofluorografic, ede-mul macular poate fi focal sau difuz. Tehnicile conven-þionale bidimensionale ca fotografia retinianã ºi AFGoferã o imagine topograficã a retinei ce ajutã la stabi-lirea leziunilor tratabile, dar nu evidenþiazã schimbã-rile care apar în interiorul straturilor retiniene. OCT con-ferã o imagine în interiorul straturilor retinei ºi poatedetecta acumularea de fluid, formarea de spaþii chis-tice, exudatele dure ºi decolarea seroasã de retinã.

Mai mult, OCT este capabil sã diagnosticheze trac-þiunea macularã, membrana hialoidã îngroºatã, ten-sionatã ºi gãurile maculare lamelare.

Rolul OCT în edemul macular diabeticDefinirea aspectului leziunilor: Edemul macular

diabetic are 5 patternuri distincte în OCT:� Îngroºarea retinianã, cu aspect spongios� Edemul macular cistoid� Decolarea seroasã a retinei� Decolare retinianã fovealã tracþionalã� Tensionarea (întinderea) membranei hialoide

posterioare.OCT este util în monitorizarea rãspunsului dupã te-

rapie: cuantificarea grosimii retiniene, realizarea volu-mului central foveal ºi a hãrþilor retiniene, ajutã moni-torizarea efectelor terapiei (LASER, injecþii intraretinie-ne cu Triamcinolon sau Avastin).

OCT defineºte indicaþii pentru tratamentul chirur-gical: vitrectomie prin pars plana. Edemul macular cis-toid secundar tracþíunii foveale ºi îngroºarea-întin-derea membranei hialoide nu beneficiazã de fotocoagu-lare laser ºi reprezintã o indicaþie pentru vitrectomie.

Tomografia în coeren[/ optic/în practica oftalmologic/

curent/

Edem macular diabetic:

spaþii chistice,exudate dure, hiperreflective

Dr. Cristina DavidMedic primar oftalmologClinica Oftalmologicã[email protected]

23


2010 - 2011

Diagnosticul degenerescen[ei maculareDegenerescenþa macularã legatã de vârstã este o

afecþiune care afecteazã primar stratul coriocapilar,membrana Bruch ºi epiteliul pigmentar retinian. ÎÎnn ffoorr--mmaa nnoonnnneeoovvaassccuullaarrãã,, drusenii moi se evidenþiazã peOCT ca elevaþii focale ale epiteliului pigmentar. Aces-tea apar ca ondulaþii ale EPR, fãrã margini nete, fãrãcon de umbrã posterior, imagini care confirmã faptulcã drusenii rezultã din acumularea unui material subretina neurosenzorialã ºi in interiorul membraneiBruch.

Atrofia geograficã este un stadiu avansat al de-generescenþei maculare nonneovasculare caracteriza-tã prin atrofia bine delimitatã a epiteliului pigmentar ºistratului coriocapilar. OCT aratã o reflectivitate opticãcrescutã a coroidei datoritã pãtrunderii luminii prin re-tina atroficã.

FFoorrmmaa nneeoovvaassccuullaarrãã aa ddeeggeenneerreesscceennþþeeii mmaaccuullaarreeeste caracterizatã prin membrane neovasculare coroi-diene clasice, oculte sau mixte, decolare seroasã sauhemoragicã de epiteliu pigmentar ºi/sau neuroepite-liu, cicatrice fibrovascularã. La pacienþii cu membranãneovascularã coroidianã bine definitã (clasicã) apare odisrupþie sau o îngroºare a benzii continue înalt reflec-tive, care reprezintã complexul RPE-coriocapilarã, iarstraturile retinei interne pot prezenta îngroºãri cu spa-þii cistoide sau fluid subretinian.

Rolul OCT în diagnosticul degenerescen[eimaculare

PPrreecciizzeeaazzãã ffoorrmmaa ddee bbooaallãã: OCT localizeazã leziu-nile patologice din straturile retinei. Odatã cu introdu-cerea inhibitorilor VEGF ca o terapie eficientã în formaneovascularã, OCT a devenit un mijloc de monitorizarea rãspunsului terapeutic ºi de evaluare a necesitãþii de

a repeta injecþiile atunci când evidenþiazã fluid subre-tinian ºi îngroºarea retinei.

Formele de membranã neovascularã ocultã bene-ficiazã de ddiiaaggnnoossttiicc mmaaii pprreeccooccee pprriinn OOCCTT, faþã de an-giofluorografie.

EEvviiddeennþþiiaazzãã lleezziiuunniillee aassoocciiaattee: edemul macularcistoid, ruptura EPR, atrofia retinei neurosenzoriale.

MMoonniittoorriizzaarreeaa ttrraattaammeennttuulluuii:: rãspunsul la trata-mentul cu anti-VEGF sau terapia fotodinamicã (PDT)este monitorizat prin repetarea examinãrilor OCT.

Rolul OCT în diagnosticul glaucomului

Glaucomul este considerat în prezent o neuropa-tie opticã ce rezultã din moartea progresivã a celulelorganglionare, pierderea stratului fibrelor optice retinie-ne cu aspect caracteristic la nivelul discului optic ºi de-ficit de câmp vizual. OCT permite mãsurarea obiectivãa grosimii stratului fibrelor nervoase retiniene, a para-metrilor discului optic ºi a grosimii complexului celu-lelor ganglionare maculare.

DDiiaaggnnoossttiiccuull pprreeccooccee aall ggllaauuccoommuulluuii este posibilacum prin tehnologia OCT. Primele modificãri indusede glaucom implicã pierderea fibrelor nervoase reti-niene, care precede deficitele funcþionale. Aici OCT sedovedeºte extrem de util în detectarea reducerii stratu-lui fibrelor nervoase chiar în lipsa unui aspect de discoptic suspect sau presiunii oculare mãrite, deci detec-þia precoce a glaucomului chiar înaintea instalãrii defi-citelor de câmp vizual.

EEvvaalluuaarreeaa pprrooggrreessiieeii ggllaauuccoommuulluuii .. OCT reprezintão metodã obiectivã de urmãrire a pacienþilor prin evi-denþierea deteriorãrilor structurale în timp, detectândprogresia bolii mai devreme decât analiza câmpuluivizual.

PPeennttrruu ppoolluull aanntteerriioorr,, OCT este folosit în:: imagisti-ca unghiului camerei anterioare, managementul glau-comului cu unghi închis, screeningul keratoconusului,aplicaþii de chirurgie refractivã, implanturi corneene ºipatologii corneene.

Recunoscutã ca fiind una dintre primele zece ino-vaþii medicale, OOCCTT eessttee uunn iinnssttrruummeenntt ddeeoosseebbiitt ddee vvaa--lloorrooss îînn ddiiaaggnnoossttiiccaarreeaa pprreeccooccee aa aaffeeccþþiiuunniilloorr ccuu mmaarreerriisscc îînn ppiieerrddeerreeaa iirreevveerrssiibbiillãã aa vveeddeerriiii: degenerescenþamacularã, retinopatia diabeticã ºi glaucomul.

Harta grosimii maculare în edemul macular cistoid

Decolare seroasã EPR,asociatã cu decolare

de neuroepiteliu

Membranã neovascularãcoroidianã, rupturã EPR

Mãsurarea parametrilordiscului optic ºi stratului

fibrelor nervoase

Analiza 3Da discului optic

24 Supliment Medical Market - Oftalmologie

OOcchhiiii ccooppiilluulluuii ddiiffeerrãã ddee oocchhiiii aadduullttuulluuii îînn mmuulltteesseennssuurrii,, eessttee uunn oocchhii îînn ccrreeººtteerree ccuu aaffeeccþþiiuunniillee ssaalleessppeecciiffiiccee..

11.. AAccuuiittaatteeaa vviizzuuaallãã ((AAVV)) -- trebuie evaluatã la fie-care ochi în parte, la fiecare control, pentru a detectaambliopia ºi viciile de refracþie.�� SSuuggaarrii:: RReefflleexxuull ffoottoommoottoorr ddiirreecctt ººii iinnddiirreecctt – Pupila se

micºoreazã la luminã; prezenþa lui aratã integritatea ºifuncþionalitatea cãilor optice.

EEvvaalluuaarreeaa ffiixxaaþþiieeii: proiectãm lumina unei lanternepe suprafaþa ochiului ºi urmãrim: poziþia fixaþiei: cen-tralã (C) sau excentricã; calitatea: stabilã (S) sau nu;durata: menþinutã (M) sau sporadicã

Fixaþia este CSM dupã vârsta de 8 sãptãmâni. În strabism, fixaþia preponderentã a unui ochi su-

gereazã ambliopie la ochiul deviat; fixaþia alternantãindicã AV egalã.

RReefflleexxuull ddee uurrmmããrriirree a obiectelor în miºcare aparela 6-8 sãptãmâni

NNiissttaaggmmuussuull ooppttookkiinneettiicc – testat monocular, cuun tambur cu alternanþã de bare verticale albe ºi ne-gre, care se roteºte dinspre temporal spre nazal ºiinvers. În mod normal, pânã la 3 luni, rãspunsul din-spre temporal spre nazal este mai bun; dacã persistãasimetria peste aceastã vârstã, copilul are predispo-ziþie de a dezvolta strabism.

TTeessttuull ccaappuulluuii ddee ppããppuuººãã: când învârtim capulîntr-o direcþie, copilul întoarce privirea în direcþie opusãºi putem sã apreciem abducþia.

TTeessttee ddee pprriivviirree pprreeffeerreennþþiiaallãã: test Teller, conþinecartoane cu alternanþã de bare verticale albe ºi negrecare sunt prezentate cu ciclicitate crescândã, iar camartor este folosit un carton gri, neutru. Copilul în-dreaptã privirea spre cartonul cu bare pe care îl vede,AV poate fi mãsuratã de le 20/1600 la 20/25�� 11--22 aannii:: teste cu desene:: testul Cardiff, Allen,,

Lea�� ppeessttee 22 aannii:: test ½E½ Snellen, desene la opto-

tip, apoi cifre ºi litere

2. Refrac[iaMãsurarea dioptriilor se face dupã instilaþii cu

Ciclogyl 1%, 1 pic x2 la interval de 5-10 min ºi mã-surãm dupã 45-60 min sau cu Atropinã 1% 3 zile con-secutive ºi mãsurãtoare în a treia zi, la copii corecþieopticã totalã care mai au esotropie restantã.

3. Devia[ia�� RReefflleexxuull ccoorrnneeaann –– proiectãm luminã spre am-

bii ochi,, normal reflexul pe cornee este simetric, uºordescentrat spre nazal�� TTeessttuull BBrruukknneerr –– lumina oftalmoscopului este

îndreptatã spre ambii ochi. Normal, apare un reflexroºu simetric, dacã e asimetric sugereazã anizometro-pia. În hipermetropie apare o semilunã luminoasã înpartea superioarã a pupilei, în miopie apare în parteainferioarã.�� TTeessttuull HHiirrsscchhbbeerrgg – proiectãm lumina unei lan-

terne ºi urmãrim reflexul cornean; o descentrare cu 1mm mãsoarã o deviaþie de 7 grade la sinoptofor sau14 DP; când reflexul cade pe:

- marginea pupilei, deviaþia este de 15 grade sau30 DP

- jumãtatea distanþei între marginea pupilei ºilimb este de 30 grade sau 45 DP

-- limb este de 45 grade sau 60 DP�� TTeessttuull KKrriimmsskkyy - se face la fel ca testul

Hirschberg, dar se aºeazã o prismã în faþa ochiului de-viat pânã la simetrizarea reflexului.�� CCoovveerr tteesstt – este cea mai bunã metodã de mã-

surare a deviaþiei. Se utilizeazã un ocluzor translucid.Acoperim câte un ochi pe rând si urmãrim poziþia

ochilor la acoperirea ºi îndepãrtarea obstacolului. Nor-mal, axele vizuale rãmân paralele. Dacã unul din ochiare o miºcare de redresare suspicionãm prezenþa stra-bismului.

Dacã concomitent se aºazã o prismã în faþa ochi-ului, cu vârful în sensul deviaþiei prisma va reduce de-viaþia.

4. Motilitatea ocular/Testarea se realizeazã miºcând lent un obiect mic

prin faþa ambilor ochi. Dacã se constatã o limitare demiºcare se face testarea ºi monocular.

Se examineazã în cele 9 direcþii diagnostice aleprivirii ºi se noteazã: �� orice schimbare a deviaþiei;�� hipo- sau hiperfuncþiile, restricþiile musculare;�� deviaþiile în A sau V

5. Vederea binocular/FFuuzziiuunneeaa::Se testeazã prin:�� tteessttuull WWoorrtthh: o lentilã roºie la un ochi ºi una

verde la celãlalt ochi; pacientul priveºte la o lanternãsau la distanþã cu 4 semne: 2 cruci verzi, un romb roºuºi în cerc alb. Ochiul cu lentila roºie vede rombul ºi cer-cul roºii, ochiul cu lentila verde vede 2 cruci ºi cerculverzi. Dacã pacientul vede doar una din culori, atuncicelãlalt ochi face supresie, dacã vede 5 semne are di-plopie, dacã vede 4 semne are fuziune normalã.�� LLeennttiilleellee ssttrriiaattee BBooggoolliinnii pun în evidenþã neu-

tralizarea, diplopia, corespondenþa retinianã�� LLaa ssiinnooppttooffoorr:: se mãsoarã unghiul subiectiv,

între cele 2 imagini de pe retinã ºi unghiul obiectiv,între axele vizuale, când reflexele corneene sunt cen-trate.

SStteerreeoossccooppiiaa:: se mãsoarã în secunde de arc cuteste specifice.

Evaluarea oftalmologic/ la copii

- mic îndreptar practic -

Dr. Lumini[a TeodorescuMedic primar oftalmologOFTALMIX SOPClinic/ Medical/

CCLLIINNIICCÃÃ MMEEDDIICCAALLÃÃ ccuu ssppeecciiaalliizzaarree îînn SSTTRRAABBIISSMM ººii OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE PPEEDDIIAATTRRIICCÃÃ–– 1144 aannii ddee eexxppeerriieennþþãã

OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE ppeennttrruu AADDUULLÞÞII -- AAPPAARRAATTUURRÃÃ DDEEUULLTTIIMMÃÃ GGEENNEERRAAÞÞIIEE ppeennttrruu eexxaammeennuull ooffttaallmmoollooggiicc ccoommpplleett

TTEELLEEMMEEDDIICCIINNÃÃ -- 1100 AANNII DDEE EEXXPPEERRIIEENNÞÞÃÃ ÎÎNNTTEELLEEMMEEDDIICCIINNAA ““CCYYBBEERR-- SSIIGGHHTT WWEEBB SSIITTEE”” -- OORRBBIISS ªªII UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA IINNDDIIAANNAA,, SSUUAA

IINNTTEERRVVEENNÞÞIIII CCHHIIRRUURRUUGGIICCAALLEE OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIICCEEîînn aanneesstteezziiee llooccaallãã ssaauu ggeenneerraallãã –– 1111 aannii ddeeeexxppeerriieennþþãã

Diagnostic ºi tratament:

MMããssuurraarreeaa ddiiooppttrriiiilloorr ccuu rreeffrraaccttoo--ttoonnoommeettrruu ccoommppuutteerriizzaatt NNIIDDEEKK ––JJaappoonniiaa

MMããssuurraarreeaa llaa ccooppiilluull mmiicc ccuu aauuttoorreeffrraaccttoommeettrruuppoorrttaabbiill !!!!

AAmmbblliiooppiiee ((vveeddeerreeaa ssccããzzuuttãã)) llaa ccooppiiii ddee llaa cceelleemmaaii mmiiccii vvâârrssttee,, ddeeffiicciieennþþee aallee vveeddeerriiii bbiinnooccuullaarree

IInnffeeccþþiiii ººii iinnffllaammaaþþiiii aallee oocchhiiuulluuii ººii oorrbbiitteeii,, ggllaauuccoomm

Strabism, OftalmologiePediatricã ºi Adulþi

PPHHOOEENNIICCIIAA CCEENNTTEERR SSttrr.. TTUURRTTUURREELLEELLOORR nnrr.. 1111 BB,, BBlloocc AA,, AApp AA0033--AA0044,, BBUUCCUURREEªªTTII –– SSeeccttoorr 33TTeell:: 00772222550000993355 // 00331144225599444400

FFaaxx:: 003311 442255 99444411EE--mmaaiill:: ooffttaallmmiixxssoopp@@ggmmaaiill..rroo

wwwwww..ooffttaallmmiixx..rroo

Tratament chirugical în:SSttrraabbiissmmuull ccoonnggeenniittaall ººii aall ccooppiiiilloorr pprreeººccoollaarrii ººii ººccoollaarrii,, aadduullþþii,, ssttrraabbiissmmuull ddiinn ooffttaallmmooppaattiiaa ttiirrooiiddiiaannãã,, ppaarreezzee ººii ppaarraalliizziiii aallee mmuuººcchhiilloorr eexxttrraaooccuullaarrii,, NNiissttaaggmmuuss,, OObbssttrruuccþþiiaa ddee ccaannaallllaaccrriimmaall llaa oorriiccee vvâârrssttãã,, iinnttuubbaaþþiiee ccuu ttuubb,, ssiilliiccoonniicc,, EEccttrrooppiioonn,, EEnnttrrooppiioonn,, XXaanntteellaassmmee

DRAGER MED SERVICE

Str. Arinului nr. 1; Baia Mare, Jud. MaramureºTel./Fax: 0362-411.652; Mobil: 0723.039.681; 0744.904.286

Facem service pentru:sinoptofor, mese de operaþie, lãmpi de operaþie,oftalmoscop, biomicroscop, rame de ochelari pentru testare, planfotometru, combinã proiectare teste, tonometru. Asigurãm piese de schimb ºi becuri.

26



Radiochirurgia reprezintã trecerea undei radio deînaltã frecvenþã prin þesut pentru a realiza inci-zia. Folosind unda radio la frecvenþa patentatã

de 4MHz, chirurgul poate realiza incizii ale pielii ºi di-secþii profunde cu o distrugere minimã a þesutului. Sepot obþine hemostaze excelente în timpul disecþieifolosind undele radio ºi electrozii potriviþi. Distrugereaminimã a þesutului ºi o coagulare bunã înseamnã oinflamaþie minimã, o vindecare cu rezultate cosmeticeexcelente, precum ºi o rapidã vindecare a plãgii.

Oftalmologii considerã radiochirurgia ca fiind ceamai utilã tehnologie în procedurile oculoplastice ºi înprocedurile la nivelul retinei, în drenarea lichidului sub-retinal. Am descoperit faptul cã, de cele mai multe ori,poate înlocui bisturiul ºi faciliteazã procedurile oculo-plastice.

Inciziile pieliiVariaþia undei radio ºi utilizarea diferiþilor electrozi

permite diferite manevre, cu sângerare minimã. Pen-tru inciziile asupra pleoapelor ridate, foarte cutate, fo-losim pentru Surgitron Dual Frequency electrodul cu firA-8 de 0.007 inci, la o intensitate de 40. Unda radioeste complet rectificatã ºi filtratã ºi este reprezentatãpe aparat prin modul de tãiere. Aceasta este undaradio continuã, care degajã cantitatea cea mai micãde cãldurã. Rãnile se vindecã la fel ca în cazul bisturiu-lui.

Electrodul A-10 este mai subþire (0.004 inci) ºidegajã o cantitate ºi mai micã de cãldurã, dar se în-doaie mult mai uºor ºi, din aceastã cauzã, este maidificil de manevrat. Firul electrodului este foarte util înînlãturarea leziunilor maligne, în cazul cãrora este ne-cesarã evaluarea microscopicã a marginilor.

Pentru grefa de piele retroauricularã, electrodul A-8 pe modul „tãiere/coagulare”, intensitate 50, oferã oincizie curatã ºi permite o vindecare bunã a rãnii.Aceasta este unda complet rectificatã ºi degajã maimultã cãldurã lateralã decât modul de „tãiere”, dar ohemostazã mai profundã.

Disec[ia [esutului moaleIncizia finã simultan cu hemostaza este unul din-

tre cele mai mari atuuri al radiochirurgiei, atunci cândse fac disecþii ale þesutului subcutanat. Pentru a ob-þine cea mai bunã hemostazã, se foloseºte modul detãiere-coagulare (unda complet rectificatã) sau hemo(parþial rectificatã). Modul hemo oferã cea mai bunãhemostazã monopolarã, dar dacã þesutul este preatare, va fi ales modul de tãiere-coagulare. Acul Emiprese foloseºte în foarte multe proceduri. Acest electrodeste complet etanºeizat, exceptând vârful, care areformã conicã. Cea mai bunã incizie se realizeazã cuvârful, dar hemostaza poate fi obþinutã atingând cu oparte a conului vasul sângerând. Vasele mai mari caresângereazã pot fi coagulate cu pensa bipolarã, frec-venþa fiind modificatã la 1,7 MHz, coborând în frec-venþa joasã tocmai pentru asigurarea hemostazei.

OO pprroocceedduurrãã ooccuullooppllaassttiiccãã des întâlnitã este ble-faroplastia combinatã cu ridicarea muºchiului levator,prin incizia pielii. Odatã ce incizia pielii este realizatãcu electrodul A-8, restul disecþiei este fãcut cu un elec-trod Empire pe modul de hemo. Înlãturarea muºchiu-lui pielii ºi expunerea aponevrozei muºchilor levator ºitarsus pot fi realizate cu sângerare minimã. Înlãtura-rea grefei de piele retroauriculare poate fi realizatãfoarte uºor cu electrodul Empire pe modul de hemo-stazã.

Înlãturarea muºchiului Muler din conjunctiva infe-rioarã într-o abordare transcutanatã pentru retracta-rea pleoapei superioare poate produce, prin folosireafoarfecelor, o sângerare destul de mare. Folosind elec-trodul Empire, muºchiul poate fi separat de conjunc-

Analiz/

Importan[a Radiochirurgiei în Oculoplastie�� Jay Justin Older, M.D.

Departamentul de Oftalmologie,Universitatea South Florida, Colegiul de Medicin/, Florida, U.S.A.

SSccoopp:: Sã prezinte importanþa radiochirurgiei înprocedurile oculoplastice.

MMeettooddee: Am sintetizat experienþa mea de 3ani ºi aproximativ 1000 de proceduri oculoplas-tice, în care am folosit radiochirurgia. Am prezen-tat în acest articol tehnicile de radiochirurgie con-siderate de mine utile.

CCoonncclluuzziiii: Radiochirurgia este un instrumentchirurgical excelent pentru procedurile oculoplas-tice, datoritã posibilitãþii de unei incizii fine, fãrãpresiune ºi coagulãri simultane. Acest lucru deter-minã reducerea semnificativã a sângerãrii, ceeace înseamnã un câmp de vizibilitate mult mai bunºi timp redus al procedurilor.

28



tivã cu o sângerare minimã. Orice hemoragie carepoate surveni poate fi opritã atingând locul sângerãriicu partea electrodului Empire pe modul de lucruhemo.

TarsulRadiochirurgia oferã posibilitatea unei incizii a tar-

sului cu o hemoragie minimã. Pentru a crea un lam-bou al tarso-conjunctivei pentru procedura Hughes, sefoloseºte electrodul A-8 pe modul de tãiere/coagulare.În înlãturarea unei tumori care necesitã o evaluaremicroscopicã, se va folosi electrodul A-10 pe modul detãiere. Aceste electrod trece prin tarsus cu uºurinþã.

Înlãturarea conjunctivei palpebrale pentru a dez-veli tarsul poate produce, dacã este folosit bisturiul, osângerare puternicã. Cu electrodul Emipre pe modulhemostazã, conjunctiva palpebralã ºi marginile epite-liului pleoapei pot fi îndepãrtate din tarsus fãrã sân-gerare.

ConjunctivaÎn cazul blefaroplastiei transconjunctivale a pleoa-

pei inferioare, se foloseºte electrodul A-8 pe modul detãiere/coagulare pentru a realiza incizia conjunctivei.Aceeaºi setare este valabilã ºi în cazul înlãturãrii uneielipse a conjunctivei inferioare. Acest procedeu estefolosit ºi la incizia conjunctivei, în cadrul proceduriiHughes, pentru realizarea lamboului tarsoconjuncti-val.

Gr/simeaBlefaroplastia se realizeazã cel mai bine folosind

electrodul cu ac Empire pe modul de hemostazã. Pen-tru a reduce la minimum sângerarea, se lãrgeºte su-prafaþa de lucru, folosind acest electrod pentru a înde-pãrta þesutul. Mãrind aria ºi miºcând electrodul foarteîncet, se va obþine o hemostazã mai bunã, cu maimultã cãldurã lateralã. Pentru coagularea vaselor maimari, se va folosi pensa bipolarã, pe modul bipolar.Aceastã setare presupune cea mai micã frecvenþã, de1,7 MHz, iar cantitatea de cãldurã degajatã este maimare.

TrichiazaTrichiaza poate fi eliminatã prin tãierea þesutului

care þine genele orientate spre interior. Electrodul etan-ºeizat de 0,004 se introduce în jos pe raza genei, înlã-turându-se astfel marginea ciliarã. Surgitron FrecvenþãDualã este setat la o intensitate de 10 sau chiar maimicã pe modul de lucru hemostazã; chirurgul atingerapid de câteva ori pedala. Odatã ce foliculul este omo-rât, geana poate fi înlãturatã fãrã rezistenþã.

Pentru a elimina un grup de gene, folosim electro-dul A-8 pe modul de tãiere/coagulare, pentru a tãia

þesutul ce þine genele. Suprafaþa se poate granula. Înaceastã zonã, pielea se retrage de pe marginea pleoa-pei. Acest lucru împiedicã creºterea pielii peste supra-faþa granulatã. Dacã totuºi pielea creºte peste supra-faþa operatã, firiºoarele de pãr de pe piele sau chiarpielea pot atinge corneea.

Telangiectaziile Venectaziile superficiale de la nivelul pleoapei pot

fi eliminate prin radiochirurgie. Se va folosi un ac spe-cial din teflon, ca un fir de pãr. De vreme ce discomfor-tul este minim, nu se va folosi niciun anestezic. Dacãpacientul doreºte, poate fi aplicatã o cremã cu 2,5% li-docainã ºi 2,5% prilocainã. Injecþiile locale vor defor-ma vasele. Folosind dispozitvul Surgitron FrecvenþãDualã pe modul de hemo sau tãiere/coagulare, firulelectrodului atinge pielea de deasupra vasului. La în-ceput se va folosi o intensitate joasã, de 1, dupã careaceasta va creºte pânã în momentul în care vasul în-cepe sã se albeascã. Firul subþire etanºeizat folosit latratarea trichiazei este perfect pentru aceastã inter-venþie. Pedala este atinsã uºor. Vasul de sânge dis-pare de obicei instantaneu. E posibil sã aparã o modi-ficare uºoarã a pielii sau o sângerare foarte micã, darvindecarea este foarte rapidã. Procedeul trebuie con-tinuat la fiecare 1-2 mm de-a lungul vasului. În anu-mite cazuri, tratamentul va trebui repetat.

ConcluziiCel mai mare avantaj al radiochirurgiei este faptul

cã permite o incizie precisã, finã ºi farã presiune cu he-mostazã excelentã. Rãnile cauzate se vindecã la fel caîn cazul bisturiului. Existã mai puþinã sângerare, ceeace va însemna cã inflamarea va fi mult redusã pe pe-rioada vindecãrii. Acest lucru presupune, de aseme-nea, reducerea disconfortului postoperator ºi o vinde-care mai rapidã. Totuºi, aceste concluzii se bazeazãdoar pe experienþa mea, ºi nu pe un studiu ºtiinþific.Pentru mine, aceastã tehnicã este mai uºoarã ºi mairapidã decât bisturiul. Asistentul nu trebuie sã þinãpielea întinsã, însã trebuie sã þinã dispozitivul de sucþi-une a resturilor. Cãldura degajatã este redusã consi-derabil în raport cu electrocauterul, iar acest lucru îmipermite reducerea distrugerii þesutului sãnãtos.

Surgitron Frecvenþã Dualã 4MHz oferã posibili-tatea unei incizii fine cu hemostazã. Totuºi, inciziilepielii se vindecã la fel de repede ca inciziile fãcute cubisturiul ºi pot înlãtura suturile pielii în 5-6 zile. Cred,de asemenea, cã acest procedeu se învaþã mult maiuºor ºi mai repede decât folosirea laserului. De vremece alte specialitãþi în medicinã apreciazã radiochirur-gia la adevãrata ei valoare, cred cã din ce în ce maimulte domenii vor folosi aceastã tehnologie.

30



Reintervenþiile în deviaþiile strabice orizontalesau verticale reprezintã un subiect extrem defascinant pentru chirurgul strabolog, pentru cã

niciun caz nu seamãnã cu altul. Studiile ne aratã cãreintervenþiile pot fi necesare la 5-10% dintre pacien-þii care au suferit o operaþie de strabism, în ciuda eva-luãrii preoperatorii extrem de atente ºi a tehnicii chi-rurgicale impecabile. Cel mai frecvent reintervenþiiledevin necesare în formele de strabism complicat,cum ar fi sindroamele Brown, Duane sau Möbius, pa-ralizia de nerv trohlear sau abducens. De asemenea,trebuie sã le atragem atenþia pacienþilor cã orice re-operaþie de strabism introduce o probabilitate de33% de a face o nouã intervenþie pentru a obþine oaliniere satisfãcãtoare a ochilor.

Indicaþiile reintervenþiilor dupã operaþiile de stra-bism sunt:� subcorecþia (ex: esotropie/exotropie recurentã)� supracorecþia (ex: esotropia/exotropia conse-

cutivã)� pierderea sau alunecarea unui muºchi � limitãri ale miºcãrilor globului ocular secun-

dare altor proceduri oftalmologice (dupã operaþii dedezlipire de retinã, traumatisme orbitare, implant desisteme artificiale de drenaj în chirurgia glaucomuluisau chiar excizia pterigionului)� dezvoltarea unei noi forme de strabism (ex: de-

mascarea unui DVD dupã chirurgia muºchilor drepþi)Evaluarea preoperatorie în caz de reintervenþie

este mult mai complexã decât în chirurgia per-pri-mam, cuprinzând:� istoricul deviaþiei strabice (formã, operaþii an-

terioare, evoluþie)� mãsurarea unghiului de deviaþie strabicã cu

prisme (inclusiv teste de diplopie, test de adaptareprismaticã, detectarea incomitanþei sau a variabi-litãþii unghiului)� examinarea ducþiilor ºi a versiilor oculare

� evaluarea biomi-croscopicã a segmentu-lui anterior (a cicatricilorconjunctivale care ne in-dicã muºchii abordaþi în intervenþiile anterioare, a pro-lapsului de grãsime orbitarã, rar semne subtile deischemie a segmentului anterior)� testul ducþiilor pasive efectuat pre- sau intra-

operator. Acest ultim test, împreunã cu examinarearotaþiilor oculare sunt esenþiale în luarea deciziei ope-ratorii. De exemplu, dacã examinarea ducþiilor ne re-levã o limitare severã a adducþiei ochiului drept,atunci fie muºchiul drept intern al ochiului drept afost retropoziþionat excesiv în cursul unei intervenþiianterioare, fie a alunecat dupã ataºarea la sclerã, ºiatunci atunci actul operator implicã obligatoriu avan-sarea muºchiului drept intern. Cauza limitãrii adduc-þiei ochiului drept poate fi însã o restricþie mecanicãdeterminatã fie de o contracturã secundarã a muº-chiului drept extern, fie apãrutã secundar unei rezecþiiexcesive a muºchiului drept extern ºi atunci interven-þia implicã retropoziþionarea acestui muºchi.

Utilizând astfel de principii, putem alcãtui un ade-vãrat algoritm al abordãrii cazurilor care necesitã rein-tervenþii, dar, de multe ori, descoperirile intraopera-torii (cum ar fi cicatrici extinse, inserþii musculare dis-puse în evantai, muºchi alunecaþi în teacã, prolaps degrãsime orbitarã) ne forþeazã sã schimbãm tactica in-traoperator.

În momentul în care ia decizia operatorie, chirur-gul strabolog trebuie sã þinã cont de faptul cã adulþiisunt mai mulþumiþi dupã o eventualã subcorecþiedecât dupã o supracorecþie. De asemenea, trebuie sãaibã permanent în minte cã un risc mare de supraco-recþie prezintã persoanele cu hipermetropie mare,ambliopie sau sindrom alfabetic tip A.

În ceea ce priveºte momentul cel mai potrivit pen-tru reintervenþie, acesta este ales în funcþie de exis-tenþa diplopiei postoperator sau de limitarea severã aducþiilor. Astfel, ar trebui sã reintervenim imediatdupã o operaþie de strabism dacã este vorba de unmuºchi pierdut în orbitã, în caz de supracorecþie cudiplopie sau de deviaþie verticalã mare apãrutã dupãproceduri de transpoziþie muscularã. Dacã nu avemînsã de-a face cu astfel de situaþii, momentul reinter-venþiei nu trebuie ales mai devreme de 2 luni dupãchirurgia iniþialã, aceastã perioadã fiind necesarã vin-decãrii complete ºi mãsurãrii cât mai corecte a un-ghiului de deviaþie restant.

Reinterven[ii \n strabism

Dr. Andreea CiubotaruMedic primar oftalmologClinica Oftalmologic/Infosanwww.infosan.com.ro

CClliinniiccaa OOffttaallmmoollooggiiccãã

IINNFFOOSSAANNSSttrr.. PPoolloonnãã 8833,, BBuuccuurreeººttii

Vã aºteaptã o echipã tânãrã, energicã, cu dragoste ºi respect faþã de pacient ºi ºtiinþa medicalã, coordonatã de dr. Andreea Ciubotaru,

medic primar oftalmolog.

Tel.: 021 2114067; 0788 [email protected]

wwwwww.. iinnffoossaann..ccoomm..rroo

� Depistare ºi tratament precoce în oftalmopediatrie� Neurooftalmologie ºi boli oculare rare� Oftalmologie tineri, adulþi ºi vârstnici� Chirurgia pleoapelor, cataractei, strabismului

ECHIPAMENTE SI APARATURA OFTALMOLOGIE SI OPTICA MEDICALA

DOTARI COMPLETE CABINETE SI SALI DE OPERATIE OFTALMOLOGIE

Str. Sfintii Arhangheli nr. 8; BrasovTel: 0368-419.818; Fax: 0368-419.816Mobil: 0743.200.918; 0720.204.021; 0771.164.060E-mail: [email protected]; Web: www.diacenamedical.ro

DIACENA MEDICAL

32



Expresia „a mânca dinpriviri” este foarte adevã-ratã, deoarece o alimenta-þie corectã ºi echilibratãpoate contribui la menþi-nerea sãnãtãþii privirii.Substanþele vitale denu-mite generic antioxidanþiapãra organismul de radi-calii liberi: vitaminele A, E ºi C, precum ºi microele-mentele: seleniu ºi carotenoizi.

Principalele alimente importante pentru vederesunt prezentate în tabelul de mai jos.

Alimenta[ia corect/ pentrus/n/tatea ochilor

Ochiul este organul supus cel maifrecvent la influen[ele nocive alemediului înconjur/tor, de cele maimulte ori neprotejat.Lumina difuz/, fumul de [igar/,gazele de e]apament sau aeruluscat ]i înc/rcat cu praf solicit/ sis-temul vizual sensibil. De aceea, pelâng/ ap/rarea de factori d/un/toriexterni trebuie s/ ave[i grij/ de o ali-menta[ie corect/, bogat/ în substan[e vitale importante pentruvedere ]i s/ practica[i exerci[ii spe-ciale pentru ochi, dar ]i s/ nu uita[ide efectuarea unui control anual lamedicul oftalmolog.

Articol realizatcu sprijinul

Quiesser Pharma

Alimentele importante pentruochi s/n/to]i

LLuutteeiinnaa && ZZeeaaxxaanntthhiinnaa :: îînn ffrruuccttee ººii lleegguummeeggaallbbeennee,, lleegguummee vveerrddee îînncchhiiss,, ggããllbbeennuuºº ddee oouu

LLiiccooppeeiinnaa:: îînn rrooººiiii,, ggooggooººaarr ººii aarrddeeii ggrraass rrooººuu,,ppeeppeennee vveerrddee,, ppaappaayyaa

VViittaammiinnaa AA,, BBeettaa CCaarrootteenn:: îînn ffiiccaatt,, oouuãã,, pprroodduusseellaaccttaattee,, ttoonn,, mmoorrccoovvii,, ppeeppeennee ggaallbbeenn,, ccaaiissee

VViittaammiinnaa CC:: ffrruuccttee cciittrriiccee,, aarrddeeii kkaappiiaa,, kkiiwwii

VViittaammiinnaa EE:: îînn uulleeiiuurrii vveeggeettaallee,, nnuuccii,, uunntt,, ggeerrmmeennii vveeggeettaallii

MMiiccrrooeelleemmeennttee sseelleenniiuu ººii zziinncc:: îînn ccaarrnnee,,lleegguummee,, ssooiiaa,, pprroodduussee ddiinn cceerreeaallee,, ppeeººttee,, oorreezznneeddeeccoorrttiiccaatt,, pprroodduussee llaaccttaattee

FFllaavvoonnooiiddee ººii ffeennoollii:: îînn lleegguummee rrooººiiii,, vviioolleett ººiiggaallbbeennee,, vviinn,, uulleeii ddee mmããsslliinnee,, vvaarrzzãã,, nnuuccii

AAcciizzii ggrraaººii OOmmeeggaa--33:: îînn ppeeººttee ggrraass

Efect

Apãrarea retinei de lumina ultravioletã,cataractã ºi degenerescenþa macularã

Apãrarea celulelor de radicalii liberi

Apãrarea ochilor de efectele razelor ultraviolete, de uscare excesivã ºiîmbunãtãþirea vederii nictemerale

Protejeazã împotriva apariþiei cataractei

Protejeazã împotriva degenerescenþei

Apãrarea celulelor de radicalii liberi

Stimuleazã vascularizaþia ochiului ºi adaptareavederii la întuneric

Intrã în structura retinei ºi asigurã filmullacrimal ºi, prin aceasta, împiedicã uscareaochiului

34



Anestezia ocupã un loc important în orice actchirurgical.

Odatã cu evoluþia rapidã a tehnicii în chirurgiacataractei, au apãrut metode anestezice noi. În doarcâþiva ani, popularitatea anesteziei generale a cedatîn faþa anesteziei locale retrobulbare, care, la rândulei, a fãcut loc anesteziei peribulbare ºi, mai recent,anesteziei topice.

În prezent, abordarea standard în chirurgia cata-ractei este facoemulsificarea urmatã de implanta-rea unei lentile intraoculare. În aceste condiþii, anes-tezia generalã este rareori necesarã, ea fiind rezer-vatã unor situaþii specifice, cum ar fi examinarea ºitratamentul chirurgical al copiilor ºi al pacienþilor cupatologie psihiatricã, status mental alterat, tremornecontrolat, afecþiuni respiratorii (dispnee de decu-bit) etc, precum ºi în intervenþii chirurgicale laborioa-se, cu duratã mai mare de 90 minute (intervenþii dechirurgie vitreoretinianã).

Anestezia retrobulbarã a fost metoda de elecþiepentru aceastã procedurã pânã în anii ’60, când afost introdusã anestezia peribulbarã, însoþitã de maipuþine complicaþii.

Anestezia retrobulbarã se realizeazã prin injec-tarea substanþei anestezice (cel mai frecvent unamestec 1:1 de lidocainã 2% ºi bupivacainã 0,5 –0,75%) în spaþiul retrobulbar (în interiorul conuluimuscular), care asigurã blocul anestezic al ganglio-nului ciliar, nervilor ciliari ºi nervilor cranieni II, III ºiVI. Se obþine o anestezie adecvatã ºi o akinezie foar-te bunã, efectul se instaleazã rapid, asigurând tot-odatã ºi o bunã analgezie postoperatorie (pânã la2-3 ore). Dezavantajele metodei þin de caracterul in-vaziv al acesteia, care predispune la apariþia unorcomplicaþii serioase, a cãror incidenþã este totuºiredusã (1-3%), cum ar fi: hemoragia retrobulbarã,ocluzia de artera centralã a retinei, puncþionarea glo-bului ocular sau a nervului optic, lezarea muºchilorextraoculari, reflexul oculo-cardiac sau anestezia in-tempestivã a trunchiului cerebral.

Anestezia parabulbarã constã în injectareaanestezicului în afara conului muscular, evitându-se

astfel lezarea elementelor anatomice ale spaþiuluiretrobulbar (nerv optic, artera ºi vena centralã a re-tinei, ganglionul ciliar etc). Se foloseºte acelaºiamestec de substanþe anestezice ca ºi la anesteziaretrobulbarã, însã într-o cantitate mult mai mare.Dezavantajele acestei metode sunt reprezentate deakinezia mai slabã ºi instalarea mai lentã a efectu-lui anestezic, precum ºi riscul mai mare de produ-cere a unor complicaþii de tipul reflexului oculo-car-diac (prin compresia ocularã), chemozisului intrao-perator sau ptozei palpebrale. Avantajul principaleste dat de frecvenþa mai redusã a complicaþiilorcomparativ cu metoda retrobulbarã.

Modificarea tehnicii operatorii cu apariþia chirur-giei cataractei prin incizie micã ºi a facoemulsificã-rii, precum ºi înregistrarea complicaþiilor care pot ficauzate de anestezia retrobulbarã sau parabulbarãau determinat chirurgii sã caute soluþii noi. Cum du-rata operaþiei s-a redus la 10-15 minute, tot maimulþi chirurgi au adoptat anestezia topicã, potrivitãpentru operaþia cataractei prin facoemulsificare, încare akinezia nu este necesarã.

Anestezia topicã constã în instilarea repetatã depicãturi sau gel anestezic, însoþitã sau nu de injecta-rea intracameralã a unui agent anestezic. În felulacesta se blocheazã producerea senzaþiei dureroa-se, ºi nu transmiterea ei. La aceastã metodã inter-vine ºi alegerea (opþiunea) pacientului, fiind obliga-torie cooperarea sa deplinã pe parcursul interven-þiei. Avantajul principal al acestei metode constã înlipsa de invazivitate (absenþa lezãrii þesuturilor intra-orbitare de cãtre acul de seringã). Dezavantajele þin,în principal, de lipsa de complianþã a pacientului întimpul operaþiei, lipsa akineziei oculare, precum ºieventuale efecte toxice locale ale anestezicului asu-pra corneei (alterarea filmului lacrimal, întârzierea vin-decãrii, keratopatie toxicã), frecvenþa apariþiei aces-tora fiind însã redusã.

În prezent, anestezia topicã este metoda prefe-ratã de anestezie în chirurgia cataractei, utilizarea eifiind în creºtere faþã de a celorlalte tipuri, deoarecereduce ºi mai mult riscul apariþiei complicaþiilor ºipermite o recuperare vizualã rapidã.

ÎÎnn ccoonncclluuzziiee,, alegerea tipului de anestezie im-plicã o analizã coroboratã a mai multor factori (sta-rea generalã ºi localã a pacientului, siguranþa ºi con-fortul chirurgului ºi anestezistului ºi, nu în ultimulrând opþiunea pacientului), scopul principal fiind asi-gurarea unui raport siguranþa-eficacitatea cât maibun.

Anestezia în chirurgia cataractei

Dr. Claudia TurcuMedic oftalmolog Clinica I Care Optic

Clinicã oftalmologicã specializatã închirurgia cataractei cu cristaline foldabile

mono-/multifocale ºi torice. Un personal înalt calificat, cu experienþã,

vã stã la dispoziþie pentru consultaþiioftalmologice complete ºi servicii deopticã medicalã, utilizând aparaturã

ºi materiale performante, de ultimã generaþie.

Str. Roma 21, parter, ap. 1,sector 1, BucureºtiTel: 0372988488

0745753796; 0744394327

36



LUMA® faciliteaz/ rela[ia medic-pacient.Indiscutabil

În calitate de medici, activitatea noastrã curentãpresupune nu doar sã ne facem strict meseria ºi sã lã-sãm restul activitãþilor cu pacientul pe seama altora;trebuie sã fim în acelaºi timp atât managerii proprieiafaceri, cât ºi educatori pentru pacienþi ºi aparþinãtoriiacestuia. Situaþia economicã actualã ºi, mai ales, im-pactul negativ al crizei economice asupra preþurilor aucontribuit la declinul produselor ºi serviciilor de top,ceea ce face ca latura de manager a acestei afaceri sãdevinã ºi mai provocatoare. Mai mult ca pânã acum,avem nevoie sã putem comunica mai mult ºi sã facempacienþii sã înþeleagã mai bine ceea ce se întâmplã cuei, sã le propunem soluþiile optime din toate punctelede vedere. Acest articol explicã obiectivele pentru imple-mentarea, în practica curentã a fiecãruia, a unui noutip de abordare a relaþiei cu pacientul, bazat pe unsoftware educaþional – LUMA®.

Când vine vorba despre educarea pacienþilor, oimagine valoreazã mai mult decât o mie de cuvinte.LUMA® - soluþia software propusã aici – poate furnizaanimaþii 3D despre aproape toate subiectele specifice,alãturi de exemplificãri ºi palete diverse de opþiuni te-rapeutice. Pacienþii vor putea învãþa, vedea ºi înþelegeastfel mult mai bine variantele de tratament pe care leau la dispoziþie, înainte de a lua o decizie în acestsens. Aceastã componentã importantã ajutã atât me-dicii cât ºi personalul medical aferent cabinetului sãofere soluþiile care pot scoate pacienþii din încurcã-turã, prin furnizarea tuturor informaþiilor necesare întimpul unei singure vizite la cabinetul oftalmologic.

Combina[ia optim/ între educarea pacientului ]i managementul afacerii

Iatã un caz cu care orice medic oftalmolog se în-tâlneºte destul de frecvent: avem un pacient în jurulvârstei de 60 de ani cu cataractã, care are puþine cu-noºtinþe despre presbiopie, dar ºi despre cauzele ºiimplicaþiile unei cataracte.

Într-o primã fazã vom încerca sã liniºtim temerilepacientului cu privire la operaþia care se impune, prinexplicarea evoluþiei presbiopiei ºi a cataractei, precumºi a efectelor postoperatorii.

Odatã ce pacientul a înþeles fenomenul medical ºiprocedura la care va fi supus, vom încerca sã explicãmimplicaþiile financiare. Pe scurt, asigurarea medicalã ºidecontãrile C.A.S. acoperã doar o micã parte din cos-tul unui cristalin monofocal, iar în varianta în care seopteazã pentru modele care implicã tehnologii inova-tive, apare inevitabil un cost suplimentar semnificativ.În unele cazuri însã justificarea intervenþiei, dar ºi apropunerii utilizãrii unui produs premium, poate solici-ta importante resurse din partea medicului. În timp ceîncercãm sã-i explicãm toate acestea pentru a ajungela o decizie, pacientul are nevoie de timp ºi lãmuriri su-plimentare pentru a înþelege conceptele ºi termeniimedicali; sã nu uitãm cã în sala de aºteptare se aflãalþi pacienþi care aºteaptã aceeaºi atenþie din parteamedicului, poate chiar aceleaºi explicaþii.

LUMA® v/ ofer/ mai multe instrumenteprietenoase

LUMA® este utilizat cu precãdere de medici, maiales pentru caracterul prietenos ºi interactiv, oferindsuportul tehnic pentru stabilirea unei relaþii de încre-dere deplinã din partea pacientului. Odatã cu imple-mentarea LUMA® în practica curentã a medicului oftal-molog, educarea pacienþilor începe înainte de consul-taþie, în sala de aºteptare, continuã apoi în sala deexaminare ºi dureazã pânã la ieºirea din cabinetul of-talmologic. Impactul va fi evident, atât pentru pacientcât ºi pentru medic.

Programarea zilnic/ a activit/[ilorEste recomandabil ca sã utilizaþi uneltele specifice

ale LUMA® pentru a programa sau rula informaþiiledespre afecþiuni oculare specifice. De exemplu, dacã

Introducerea softurilor educa[ionale\n practica curent/

�� Prezen[a produselor software în cabinetele medicale nu mai este onoutate. Pe m/sur/ ce tehnologiaevolueaz/, suntem nevoi[i s/recurgem frecvent la calculatorulpersonal pentru a gestionainforma[iile, care astfel devine uninstrument de lucru din ce în ce maides folosit.

37


2010 - 2011

alegeþi sã aveþi o anumitã zi sau perioadã a zilei pen-tru examinarea pacienþilor cu glaucom, o idee foartebunã poate fi sã alegeþi vizionarea materialelor specialdedicate acestei afecþiuni.

În cazul pacienþilor cu cataractã, prezentarea vi-deo poate fi însoþitã de materiale care realizeazã com-paraþii între lentilele intraoculare clasice ºi cele pre-mium, astfel cã pacienþii prezenþi în sala de aºteptarevor fi informaþi corect ºi obiectiv despre acest subiectîn momentul vizitei la medicul oftalmolog. Prin explica-þiile oferite astfel, pacienþii pot fi astfel mai uºor con-vinºi sã aleagã unul dintre produsele din gama pre-mium.

Utilizarea filmelor 3D în spaþiul destinat opticii me-dicale poate fi, de asemenea, folositoare pentru a re-leva beneficiile ºi diferenþele între diverse tehnologii,dar ºi pentru a le demonstra pacienþilor modul în carealegerea unor lentile din categoria premium ºi cu trata-mente speciale realizeazã impactul asupra funcþieivizuale.

Consilierul în examinareAcest modul caracteristic al LUMA® utilizeazã o

platformã interactivã pentru a demonstra progresiu-nea afecþiunilor ºi elemente de patologie. Acum estemomentul în care pacientul este supus unei prezentãrispecifice, în care se poate demonstra modul în careprogresiunea bolii de care suferã îi va afecta în timpfuncþia vizualã.

În orice moment, pe parcursul explicaþiilor oferite,tehnologia îi permite medicului sã facã posibilã rapor-tarea la viaþa realã; indiferent dacã este o persoanãactivã sau casnicã, acest modul poate realiza o eva-luare a funcþiei vizuale a pacientului, raportatã la acti-vitãþile curente: spre exemplu, activitãþile de la birousau de acasã, în timp ce ºofeazã, în condiþii de noaptesau zi. Indiferent dacã este vorba de cataractã, glau-com sau degenerescenþã macularã, simularea evolu-þiei afecþiunii de care suferã pacientul are un impactdecisiv asupra complianþei sale faþã de variantele detratament propuse.

Tehnologia ”draw-over-video”Aceastã caracteristicã constituie un instrument de

o excepþionalã valoare pentru medicul specialist. Prac-tic, aceasta face posibil ca filmele prezentate sã rulezesau sã se opreascã în momente bine alese, iar utili-zarea naturalã ºi spontanã a uneltelor de desen, su-prapuse cu imaginile video, va lãsa în ochii pacientuluiºi aparþinãtorilor impresia unui profesionalism desã-vârºit. Dacã adãugaþi ºi efectul pe care-l genereazã uti-lizarea opþionalã a unui ecran tactil...

BeneficiileToate aceste instrumente interactive ale acestui

software dedicat oftalmologilor – LUMA® – permit în-deplinirea cu succes a rolului multiplu pe care-l avemîn fiecare zi, cu fiecare pacient, acela de doctor, dar ºide educator, de manager al propriei afaceri, dar ºi deconsilier al aparþinãtorilor, prin adoptarea unui limbajadecvat, care sã ofere informaþii precise ºi utile pe în-þelesul fiecãruia.

Utilizarea curentã a acestui soft educaþional nunumai cã oferã un substrat obiectiv pentru explicareaafecþiunilor ºi procedurilor specifice, ci eliminã tot-odatã repetarea la nesfârºit a unor informaþii de rutinãcare pot fi consumatoare de timp preþios.

Softurile educaþionale pot face o serioasã dife-renþã între cabinetele medicilor ºi ajutã incontestabilla atragerea ºi menþinerea pacienþilor. Mai mult chiar,îmbunãtãþirea cunoºtinþelor medicale ale pacientuluipe parcursul unui astfel de proces educaþional interac-tiv este un real beneficiu atât pentru pacient cât ºipentru medic.

LUMA® este un produs software dezvoltat de EYE-MAGINATIONS Inc., destinat utilizãrii de cãtre mediciioftalmologi în scopul educãrii tuturor beneficiarilor, fiepacienþi, aparþinãtori, studenþi, personal mediu saumedici specialiºti.

�� Dr. Cornel Corneamedic specialist

38

SPITALE CARE OFER? SERVICII DE OFTALMOLOGIE


UNITÃÞI MEDICALE CU PATURI DIN BUCUREªTI

CARE DISPUN DE COMPETENÞE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞEE OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIICCEE

Piaþa Alex. Lahovari nr. 1, sector 1, Bucureºti;Tel.: 021.319.27.51-52; [email protected]: Dr. Monica Pop, m. pr. oftalmologie, dr. în ºt. med.,conf. univ.

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ MMIILLIITTAARR CCEENNTTRRAALL

„„DDRR.. CCAARROOLL DDAAVVIILLAA””

Str. Mircea Vulcãnescu nr. 88, Bucureºti, sector 1, Tel./ Fax: 319 30 48

Secþia Clinicã OftalmologieLt. col. dr. Anghel Gheorghe, m. pr. în oftalmologie, dr. st. med.Lt. col. dr. ªtefan-Cornel Giurgiu, m. pr. în oftalmologie, dr. st.med. Mr. dr. asist. univ. Mihai Zemba, m. sp., dr. st. med. Mr.dr. Muºat Ovidiu, m. pr., dr. st. med. Dr. ºef lucrãri SelaruDaniela Felicia - m. pr. oftalmologie, competenþã în laser-chirurgie în oftalmologie Dr. Armegioiu Monica Maria - m. sp.oftalmologie, competenþã în laser - chirurgie în oftalmologie,competenþã în echografie oculo - orbitarã, competenþã înangiografie retinianã, competenþã în chirurgie vitreoretinianã.

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE DDIIAABBEETT,, NNUUTTRRIIÞÞIIEE ªªII BBOOLLII MMEETTAABBOOLLIICCEE PPRROOFF.. DDRR.. NN.. PPAAUULLEESSCCUU

Str. Ion Movilã nr. 5-7, sector 2, Bucureºti; Tel. secretariat : 021.210.64.60 int.101; Fax: 021.210.22.95

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE EEXXPPEERRTTIIZZÃÃ MMEEDDIICCAALLÃÃ ªªII

RREECCUUPPEERRAARREE AA CCAAPPAACCIITTÃÃÞÞIIII DDEE MMUUNNCCÃÃ

ªos. Panduri, nr. 22, sector 5, BucureºtiTel: 021-3224140, 021-3220240 Fax: [email protected]

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE MMEEDDIICCIINNÃÃ SSPPOORRTTIIVVÃÃ

B-dul Basarabia nr.37-39, sector 2, BucurestiTel. centrala: 021.318.00.80; E-mail: [email protected]

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE BBOOLLII IINNFFEECCÞÞIIOOAASSEE PPRROOFF.. DDRR.. MMAATTEEII BBAALLªª

Str. Dr. Grozovici nr. 1, sector 2, Bucureºti, Tel. centralã: 021.318.61.00;Tel./Fax secretariat: 021.318.60.90; [email protected]

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE EENNDDOOCCRRIINNOOLLOOGGIIEE „„CC.. II.. PPAARRHHOONN““

Adresa: Bd. Aviatorilor nr. 34-36, Sector 1, BucureºtiTelefoane utile: centrala 021.317.20.41;[email protected]

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE GGEERROONNTTOOLLOOGGIIEE ªªII GGEERRIIAATTRRIIEE

„„AANNAA AASSLLAANN““ SSEEDDIIUULL CCEENNTTRRAALL

Bucuresti, Str. Manastirea Caldarusani nr. 9, sector 1Tel.: 0318059301; 0318059302; 0318059303; [email protected]; [email protected]

IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE MMEEDDIICCIINNÃÃ AAEERROONNAAUUTTIICCÃÃ ªªII

SSPPAAÞÞIIAALLÃÃ,, GGEENNEERRAALL DDOOCCTTOORR AAVVIIAATTOORR VVIICCTTOORR AANNAASSTTAASSIIUU””

Bucureºti, Str. Mircea Vulcãnescu nr. 88, sector 1,Tel./fax: 021-317.65.25, Tel. centralã: 021-318.72.49

IINNSSTTIITTUUTTUULL PPEENNTTRRUU OOCCRROOTTIIRREEAA MMAAMMEEII ªªII CCOOPPIILLUULLUUII

„„AALLFFRREEDD DD.. RRUUSSEESSCCUU““

Bd. Lacul Tei nr.120, Sector 2, Bucuresti; Tel.centrala: 242.27.13; [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC CCOOLLEENNTTIINNAA

ªos. ªtefan cel Mare nr. 19 - 21, sector 2, BucureºtiTel. centralã: 021.317.32.45; Tel. adtiv.:021.317.47.85

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE CCOOPPIIII „„DDRR.. VVIICCTTOORR GGOOMMOOIIUU””,,

Bulevardul Basarabiei 21, sector 2, Bucureºti,Telefon: 021/323.22.30, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPEENNTTRRUU CCOOPPIIII MMAARRIIAA

SSKKLLOODDOOWWSSKKAA CCUURRIIEE

Bd. Constantin Brancoveanu nr. 20, sector 4Centrala: 021.460.30.26, 021.460 42 60;[email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBAAGGDDAASSAARR--AARRSSEENNII

Sos. Berceni 10-12, Sector 4, Bucuresti, cod 041915Telefon centrala: 021.334.30.25, 021.334.30.26,http://www.bagdasar-arseni.ro/[email protected]; [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBUUCCUURREEªªTTII

Calea Floreasca nr. 8, sector 1, Bucuresti, cod 014461Tel.: 021.599.23.00; [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPEENNTTRRUU CCOOPPIIII

GGRRIIGGOORREE AALLEEXXAANNDDRREESSCCUU

Str. Iancu de Hunedoara nr. 30-32, sector 1, BucureºtiTel. Centralã: 021.316.93.66; Tel. secretariat: 021.316.93.72;www.sccc-ga.ro; [email protected];

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ SSFF.. PPAANNTTEELLIIMMOONN

Sos. Pantelimon nr. 340, sector 2, BucurestiTel.centrala 021.255.40.90; Tel./fax: 021.255.40.25;[email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC NNRR.. 11 CCÃÃII FFEERRAATTEE WWIITTIINNGG

Calea Plevnei, nr. 142- 144, Sector 6, Bucureºti;Tel. 317.62.80, 317.62.68, http://www.spitalcfwiting.ro,

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC PPRROOFF.. DDRR.. CCOONNSSTTAANNTTIINN AANNGGEELLEESSCCUU

Aleea Cauzasi, nr. 49 - 51, sector 3, BucurestiTel.: 021.323.30.40, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBUUCCUURREEªªTTII

Splaiul Independenþei nr. 169, sector 5, BucureºtiTel. centralã: 021.3180522; www.suub.ro;[email protected]

39


2010 - 2011

UNITÃÞI MEDICALE CU PATURI DIN ÞARÃ CARE

DISPUN DE COMPETENÞE ÎN SPECIALITATEA

OFTALMOLOGIE

JJUUDDEEÞÞUULL AALLBBAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ AALLBBAA--IIUULLIIAA

Str. Revoluþiei Nr. 23, Alba Iulia, Tel.(Centralã): 0258/821694,[email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL BBLLAAJJ

Str. Andrei Mureºanu, Nr. 16, Blaj, Jud. Alba, Cod 515400,Tel. 0258710941, [email protected], www.spitalblaj.ro

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC CCÂÂMMPPEENNII

Str. Horea, Nr. 63 Câmpeni, Tel. 0258/771715, [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL AARRGGEEªª

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPIITTEEªªTTII

Str. Aleea Spitalului nr.36, Piteºti, Judeþul Argeº, Tel 0248.287150, [email protected]; www.spitaluljude-teanarges.ro

SSPPIITTAALLUULL DDEE PPEEDDIIAATTRRIIEE PPIITTEEªªTTII

Str. Dacia nr. 1, Piteºti, jud. ArgeºTel.: 0248.220800; Fax: 0248.213850E-mail: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC ““RREEGGEELLEE CCAARROOLL II”” CCOOSSTTEEªªTTII

Str. Industriei, nr. 19, Costeºti, Judeþul Argeº[email protected]; www.spitalregelecarol.ro

SSPPIITTAALLUULL DDEE PPNNEEUUMMOOFFTTIIZZIIOOLLOOGGIIEE ““SSFFÂÂNNTTUULL AANNDDRREEII””

VVAALLEEAA IIAAªªUULLUUII

Comuna Valea Iaºului, Jud. Argeº, Tel. 0248724431,[email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMIILLIITTAARR DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ DDRR.. IIOONN JJIIAANNUU““ PPIITTEEªªTTII

Str. Negru Vodã, nr. 47, Piteºti, Judeþul ArgeºTel : 0248/ 218090; 0248/ 218172; [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL BBAACCÃÃUU

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBAACCÃÃUU

Bacãu, jud. Bacãu; Str. Spiru Haret nr. 2, Tel.: 0234.534.000;Fax: 0234.517.424; [email protected],[email protected], www.spitaljudbc.ro

SSAANNAATTOORRIIUULL BBAALLNNEEAARR SSLLÃÃNNIICC MMOOLLDDOOVVAA

Str. N.Bãlcescu nr.7, Cod: 605500, Slãnic MoldovaTel: 0234.348.129 / Fax: 0234.348.184E-mail:[email protected]

40



JJUUDDEEÞÞUULL BBIIHHOORR

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC MMUUNNIICCIIPPAALL „„DDRR.. GGAAVVRRIILL CCUURRTTEEAANNUU““

Str. Corneliu Coposu, nr. 12, Oradea, jud. BihorTel.: 0359-803800, Fax: 0259-442687E-mail: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL „„EE.. NN.. PPOOPPOOVVIICCII““ BBEEIIUUªª

Beiuº, str. Romanã nr. 7, Tel.322144 / 322147, Fax 320577,[email protected], www.spitalulbeius.ro

SSPPIITTAALL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ OORRAADDEEAA

Str. Republicii nr. 33, Oradea, jud. Bihor, Tel. 0259. 416.661Fax 0259. 417. 169, [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL BBIISSTTRRIIÞÞAA -- NNÃÃSSÃÃUUDD

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBIISSTTRRIIÞÞAA

Str. General Grigore Bãlan, nr.43, BistriþaTel 0263 214390 / 0263 214900,[email protected], www.spital.bistrita.ro

SSPPIITTAALLUULL OORRAASSEENNEESSCC BBEECCLLEEAANN

Str. 1 Decembrie, nr.65, Beclean, judetul Bistrita-NasaudTelefon: 0263/343065Email: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRAASSEENNEESSCC DDRR.. GGEEOORRGGEE TTRRIIFFOONN NNAASSAAUUDD

Str. T.Vladimirescu, nr.1, Nasaud,cod 425200Telefon: 0263 360681,360682,360684Email: [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL BBOOTTOOªªAANNII

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN „„MMAAVVRROOMMAATTII““ BBOOTTOOªªAANNII

Str. Marchian nr. 91, Botoºani, jud. Botoºani, Tel. 0231/ 518.812, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL DDEE CCOOPPIIII BBOOTTOOªªAANNII

B-dul M. Eminescu Nr. 16Tel: 0231/ 582 290, Fax: 0231/582 [email protected]

SSPPIITTAALLUULL DDEE RREECCUUPPEERRAARREE ‘‘’’SSFF.. GGHHEEOORRGGHHEE ““ BBOOTTOOªªAANNII

Str. Calea Naþionalã nr.2, Botoºani, Tel. 0231/512822,[email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL BBRRÃÃIILLAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBRRÃÃIILLAA

Pavilion A (ªoseaua Buzãului nr.2, Tel 0239 / 692222, Fax: 0239 / 692455

SSPPIITTAALLUULL OORRAASSEENNEESSCC FFAAUURREEII

Str. Pacii, Nr. 54, Faurei, jud. BrailaTelefon: 0239/661134 , 0239/661390Fax: 0239/ 661332Email: [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL BBRRAAªªOOVV

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL FFÃÃGGÃÃRRAAªª

Str.Ghioceilor nr.1, Fãgãraº, Jud.Braºov, 505200,Tel. 0268/212521, 2, 3, 4,; www.spitalulfagaras.ro,[email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBRRAAªªOOVV

Str. Calea Bucureºti, Nr. 25-27, BRAªOVTelefon: Centrala 0268 / 320022, Birou Internãri 0372 676151 / 0372 676161

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL SSÃÃCCEELLEE

Str. Oituz nr. 54, Sacele, jud. Braºov, Tel./Fax 0268.270.830,0268.276.500, [email protected]; www.smsacele.ro

SSPPIITTAALLUULL MMIILLIITTAARR DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ ««RREEGGIINNAA MMAARRIIAA»» BBRRAAªªOOVV

Str. Pieþii nr. 9 cod 500007, BraºovTel. 0268 416393; Achiziþii: 0268 410910Secretariat comandã: 0268 418080

SSPPIITTAALLUULL DDEE CCOOPPIIII BBRRAAªªOOVV

Str. Nicopole nr. 45, Braºov. jud. Braºov, Tel. 0268.415.130,Fax 0268.418.988, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL GGEENNEERRAALL CCFF BBRRAAªªOOVV

B-dul 15 Noiembrie nr.60; Tel. 0268-475949; 0268-475268;0368-006275; Fax. 0268-475268; e-mail: [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL BBUUZZÃÃUU

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN BBUUZZÃÃUU

Str.Mareºal Averescu nr.1-2, Buzãu, Tel. 0238719132, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL RRÂÂMMNNIICCUU SSÃÃRRAATT

Str. Nicolae Bãlcescu Nr. 2, Rm. Sãrat, Judeþul BuzãuTELEFOANE: CENTRALÃ: 0238 561231INTERIOR BIROU INTERNÃRI: 187

JJUUDDEEÞÞUULL CCÃÃLLÃÃRRAAªªII

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA CCAALLAARRAASSII

Str. Eroilor nr. 1-3, loc. Calarasi, jud. CalarasiTelefon: 0242.314.472

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC LLEEHHLLIIUU--GGAARRÃÃ

Str. Policlinicii Nr.1-2, Oraº Lehliu-Garã, Jud. CãlãraºiTel./ fax 0242/640911, [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL CCLLUUJJ

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ CCLLUUJJ

Str. Clinicilor nr. 3-5, Tel. 597852, Fax 596085,[email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC MMUUNNIICCIIPPAALL CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAA

Str.Tãbãcarilor nr.11, Cluj, Tel.0735-406101,364-310101Email: [email protected]

41


2010 - 2011

SSPPIITTAALLUULL MMIILLIITTAARR DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ

““DDRR.. CCOONNSSTTAANNTTIINN PPAAPPIILLIIAANN”” CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAA

Str. G-ral Traian Mosoiu, Nr.22, Cluj-NapocaTel: 0264 – 598381: Tel: 0264 - 592218E-mail: [email protected]; Web: www.smucluj.ro

JJUUDDEEÞÞUULL CCOONNSSTTAANNTTAA

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA CCOONNSSTTAANNÞÞAA

B-dul Tomis, 145, Constanþa, Tel.: 0241/662222e-mail: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC CC.. FF.. CCOONNSSTTAANNÞÞAA

Adresa: Bdul 1 Mai nr. 5 – 7 Constanþa, Jud. ConstanþaTel.: 0241 601.736; Fax: 0241 583.713

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL MMEEDDGGIIDDIIAA

Str.Ion Creanga nr.18, Medgidia, Jud. Constanþa, Tel. 0241/81.06.90, [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL CCOOVVAASSNNAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ

„„DDRR.. FFOOGGOOLLYYAANN KKRRIISSTTOOFF”” SSFFÂÂNNTTUU GGHHEEOORRGGHHEE

Str. Stadionului nr. 1, Mun. Sfântu Gheorghe, 520064Telefon: 0267/ 311981(secretariat); [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL TTGG SSEECCUUIIEESSCC

Str Fabricii nr. 2A, Tg Secuiesc, Jud Covasna, Cod 525400,Tel: 0267/361469; [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL DDOOLLJJ

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ CCRRAAIIOOVVAA

Str. Tabaci nr.1, Craiova, jud. Dolj,Tel.: 0251.502.200, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL CCAALLAAFFAATT

Str. Traian nr. 5, Calafat, jud. Dolj, Tel.: 0251.231.402; [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL GGAALLAAÞÞII

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ ““

SSFF.. AAPPOOSSTTOOLL AANNDDRREEII ”” GGAALLAAÞÞII

Str. Brãilei nr.177, Cod 800578 - Galaþi, Tel.: 0236/46 10 00; 31 [email protected]

SSPPIITTAALLUULL GGEENNEERRAALL CCAAII FFEERRAATTEE GGAALLAATTII

Str. Alexandru Moruzzi, Nr. 5-7, Cod postal 800223, GALATISecretariat (tel / fax): 0236.411.613 [email protected], [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNTTAA PPEENNTTRRUU CCOOPPIIII

SSFF.. IIOOAANN GGAALLAATTII

Str. Gheorghe Asachi nr. 2, 800487, GalatiTelefon: 0236/46 91 00; Email: [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL GGIIUURRGGIIUU

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA GGIIUURRGGIIUU

Str. Bucuresti nr.82, GiurgiuTelefon: 0246 211141; Email: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRAASSEENNEESSCC BBOOLLIINNTTIINN -- VVAALLEE

Intr. Republicii Nr.5 Bolintin Vale [email protected] [email protected], Fix: Poarta / centrala - 0246273778http://www.spitalulbolintin.ro

JJUUDDEEÞÞUULL GGOORRJJ

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN TTÂÂRRGGUU--JJIIUU

Str. Progresului nr. 18, jud. Gorj, Tel.: 0253.243.315,[email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC NNOOVVAACCII

Str. Gruiului nr.1, Novaci, Judeþul Gorj Tel.: 0253/466484

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC TTGG--CCÃÃRRBBUUNNEEªªTTII

Tg-Cãrbuneºti-Jud. Gorj, Str.Eroilor , Nr.51 Cod. 215500,Tel/Fax : 0253 - 378.165 / 378.085 [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL HHAARRGGHHIITTAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA MMIIEERRCCUURREEAA CCIIUUCC

Str. Dr.Dénes László, nr. 2, cod postal 530173, MiercureaCiuc, Jud.HarghitaTelefon: 0266-324193; Email: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL GGHHEEOORRGGHHEENNII

Str. Spitalului. nr.1, Gheorgheni, Judetul Harghita0266-364071

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL TTOOPPLLIIÞÞAA

Str.Victor Babeº nr.3, Topliþa, Jud.Harghita, Tel:0266342432,342650, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL OODDOORRHHEEIIUU--SSEECCUUIIEESSCC

Str. Bethlen Gabor Nr. 72, Cod. 535600, Jud. Harghita,Tel./Fax: 0040-266-212186, [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL HHUUNNEEDDOOAARRAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ DDEEVVAA

Str. 22 Decembrie Nr.58, Deva; Judeþul Hunedoara,Telefon unitate: centrala - 0254227070, 0254213120,[email protected]; www.hospitaldeva.ro

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL OORRÃÃªªTTIIEE

Str. Pricazului, Nr.16, Jud. Hunedoara, Telefon: 0254/242950, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL ““DDRR.. AALLEEXXAANNDDRRUU SSIIMMIIOONNEESSCCUU ““

Str. Victoriei nr. 16, Hunedoara, Judeþul Hunedoara,Tel.:713820, [email protected]

42



SSPPIITTAALLUULL DDEE BBOOLLII CCRROONNIICCEE PPEETTRRIILLAA

Str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, Petrila, Jud. Hunedoara,Tel.: 0254/550350

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC HHAAÞÞEEGG

Str Tudor Vladimirescu Nr.7, Haþeg, Jud. Hunedoara, Tel: 0354/408894, Fax: 0354/802463

SSPPIITTAALLUULL DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPEETTRROOªªAANNII

Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 137 A, Petroºani, Jud. Hunedoara,Tel. 0254/54.43.21; Fax: 0254/54.36.11E-mail: [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL IIAALLOOMMIIÞÞAA

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL FFEETTEEªªTTII

Str. Cãlãraºi nr. 475, Feteºti, Jud. IalomiþaTel: 0243.361.903, 0243.361.905; Tel/Fax: 0243.361.902Email: [email protected]; [email protected]

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ SSLLOOBBOOZZIIAA

Str. Decebal nr. 1, Slobozia, jud. IalomiþaTel centralã.: 0243.212.130; E-mail: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL UURRZZIICCEENNII

Str.Panduri Nr.23, Urziceni, Jud.IalomitaTelefon: Centrala: 0243-255.375; Secretariat : 0243-255.379;Email: [email protected]; [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL IIAAªªII

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞEE

SSFFÂÂNNTTUULL SSPPIIRRIIDDOONN

Str. Vasile Lupu Nr. 110, Iaºi, Judetul Iaºi, Tel: 0232/240.822,sp [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC CCÃÃII FFEERRAATTEE IIAAªªII

Str. Garabet Ibrãileanu nr.1, IaºiTel.: 0232-216.422; Fax: 0232-264.013

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC HHÂÂRRLLAAUU

Str. Bogdan-Vodã 15, Tel/Fax: 0232.720.300;

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPRROOFF.. DDRR.. NN.. OOBBLLUU““ IIAAªªII

Str. Ateneului nr. 2,700309 - Iasi Romania+40 232 473020; Fax:+40 232 473676

JJUUDDEEÞÞUULL MMAARRAAMMUURREEªª

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ BBAAIIAA MMAARREE

Str. George Cosbuc Nr.31, Baia Mare, 4800, jud. MaramuresTel.: +40(262)275340email:[email protected] www.spitaljbm.ro

SSPPIITTAALLUULL DDEE PPSSIIHHIIAATTRRIIEE CCAAVVNNIICC

Str Unirii Nr. 4, Cavnic, Jud. Maramureº, Tel / Fax 0262 / 295785, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC TTGG.. LLÃÃPPUUªª

Str Tineretului nr. 9-11,Tg Lapus Tel. 0262 384 324

SSPPIITTAALLUULL DDEE RREECCUUPPEERRAARREE BBOORRªªAA

Str. Floare De Colt Nr.1, Borºa, Jud. Maramureº Tel. 0262 -342120, [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL MMEEHHEEDDIINNTTII

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ

DDRROOBBEETTAA--TTUURRNNUU SSEEVVEERRIINN

B-dul M. Viteazul nr. 4-6, Drobeta-Turnu Severin, Tel. : 0252/322371, e-mail: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL GGEENNEERRAALL CCÃÃII FFEERRAATTEE DDRROOBBEETTAA TTRR.. SSEEVVEERRIINN

B-dul Carol I Nr.5-7 Drobeta Turnu Severin, Jud.MehedinþiTel. 0252/317339

JJUUDDEEÞÞUULL MMUURREEªª

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN MMUURREEªª

P-þa Bernády György Nr.6,cod: 540072, Târgu-MureºTel: 0265 230000; Fax: 0265 230001e-mail secretariat: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL SSIIGGHHIIªªOOAARRAA

Str.Zaharia Boiu Nr.40Tel/Fax:0265772253; E-mail: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC LLUUDDUUªª DDRR.. VVAALLEERR RRUUSSUU

B-dul 1 Decembrie 1918, Nr. 20, cod 545200, LuduºTel.-Fax 0265-411889;[email protected]; www.spital-ludus.go.ro

AAMMBBUULLAATTOORRIIUULL DDEE SSPPEECCIIAALLIITTAATTEE CCFF TTGG.. MMUURREEªª

Str. Liviu Rebreanu nr.31 Tel. 0265-261335; Tel. 0265-261335 int. 23

JJUUDDEEÞÞUULL NNEEAAMMÞÞ

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPIIAATTRRAA--NNEEAAMMÞÞ

Bdul. Traian, nr. 1-3, Piatra Neamþ, 610136Tel.: 0233/ 219440; www.sjuneamt.ro email [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL RROOMMAANN

Str. Speranþei 11-13, Roman, jud. NeamþTelefon: 0233741963

JJUUDDEEÞÞUULL OOLLTT

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN SSLLAATTIINNAA

Str. Criºan, nr. 9-11, Slatina, judeþul OltTel.: 0249 431765; 436139; 436129; Fax: 0249 431983e-mail: [email protected]; site: www.spital-slatina.ro

43


2010 - 2011

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC BBAALLªª

Str. N. Bãlcescu nr. 115, Balº, jud. OltTel.0249-451650/ 0249-451651; Fax 0249-450158Email: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC CCOORRAABBIIAA

Str. Carpaþi, nr. 116, Corabia, jud. OltTel. 0249-560671; Email: [email protected]; Site spital: www.spitalcorabia.ro

CCEENNTTRRUULL DDEE SSÃÃNNÃÃTTAATTEE DDRRÃÃGGÃÃNNEEªªTTII -- OOLLTT

Str. Cpt Drãgãnescu, nr. 2, Drãgãneºti Olt, Jud. OltTel. 0249/465370º spitaldrgolt@clicknet .ro

JJUUDDEEÞÞUULL PPRRAAHHOOVVAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPLLOOIIEEªªTTII

Str. Buna Vestire nr. 1-3, Ploieºti, jud. PrahovaTel.: 0244.521.300, Email: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC ,,,,SSFF..FFIILLOOFFTTEEIIAA’’’’ MMIIZZIILL

Str. Spitalului, nr. 21, Mizil, Jud. Prahova0244-250505, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC BBÃÃIICCOOII

Str. Spitalului, nr.7, Bãicoi, Jud. PrahovaTel.: 0244-261087; Fax: 0244-26.89.85

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC SSIINNAAIIAA

Str.Spitalului, nr.2, Sinaia, Jud. PrahovaTel.: 0244 - 31.19.51; Fax: 0244 - [email protected], www.spitalsinaia.ro

JJUUDDEEÞÞUULL SSÃÃLLAAJJ

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ ZZAALLÃÃUU

Str. Simion Barnutiu, Nr. 67, Zalau, 450129, Jud. SalajTelefon: +40(260)616920, Fax: +40(260)616920

JJUUDDEEÞÞUULL SSAATTUU--MMAARREE

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL CCAARREEII

Bd. 25 Octombrie nr. 25, 445100 - Carei, jud. Satu MareTel.: 0261 863 101, 0261 863102, E-mail: [email protected]; www.spitalcarei.ro

JJUUDDEEÞÞUULL SSIIBBIIUU

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA SSIIBBIIUU

Bd. C. Coposu nr.2-4, Sibiu, Tel:0269/215050,[email protected], [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE PPEEDDIIAATTRRIIEE SSIIBBIIUU

Str. Pompeiu Onofreiu Nr. 2-4, Tel: 0269/230260, www.pediatriesibiu.ro, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL MMEEDDIIAAªª

Str. I.G. Duca nr. 33, Mediaº, jud. Sibiu,Tel: 0269 842550; Email: [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL SSUUCCEEAAVVAA

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL FFÃÃLLTTIICCEENNII

Str. Ion Creangã, nr.1, jud Suceava, Tel: 0230.541332,[email protected], www.spital - falticeni.ro

JJUUDDEEÞÞUULL TTIIMMIIªª

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ TTIIMMIIªªOOAARRAA

Bd. Iosif Bulbuca, nr 10, Timisoara, jud. Timiº, Tel. 0256.463.004, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ PPEENNTTRRUU CCOOPPIIII

““LL.. ÞÞUURRCCAANNUU”” TTIIMMIIªªOOAARRAA

Str. Dr. Iosif Nemoianu nr. 2; Telefon: 0256/201976

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC CC.. FF.. TTIIMMIIªªOOAARRAA

Jud. Timiº, Timiºoara, Splaiul Tudor Vladimirescu 13-15, Telefon: 0256.493.088; Fax: [email protected],www.spitaluniversitarcftimisoara.ro

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL CCLLIINNIICC DDEE EEVVAALLUUAARREE ªªII RREECCUUPPEERRAARREE

PPEENNTTRRUU CCOOPPIIII ªªII AADDOOLLEESSCCEENNÞÞII

“Cristian ªerban” BuziaºStr. Avram Iancu, nr. 18 Jud. Timiº, Buziaº, Tel.: 0256 - 322080,

JJUUDDEEÞÞUULL VVÂÂLLCCEEAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ VVÂÂLLCCEEAA

Calea lui Traian, nr. 201, Rm Vâlcea, Tel.: 0250 /746501,0250 /746503, [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC HHOORREEZZUU

Jud. Vâlcea, Horezu,Str. A.I. Cuza nr.4, 245800,Tel. 0250860620, 025086062; [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL VVAASSLLUUII

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL DDEE AADDUULLÞÞII BBÂÂRRLLAADD

Str. Republicii nr. 300, Bârlad, Judeþul Vaslui, Tel.: 0235/413303, www.spital-barlad.ro; [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRÃÃªªEENNEESSCC NNEEGGRREEªªTTII

Str. Decebal Nr. 5, Negreºti, Judeþul Vaslui, Tel.:0235/457730, www.spitalnegresti.ro;[email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL VVRRAANNCCEEAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA

SSFF.. PPAANNTTEELLIIMMOONN FFOOCCSSAANNII

Str. Cuza Voda nr. 50-52Telefon: 0237 62.50.00; Web: www.spitalvn.roEmail: [email protected]

44

UNIT?{I PRIVATE CARE OFER? SERVICII DE OFTALMOLOGIE


UNITÃÞI MEDICALE PRIVATE CARE DISPUN DE

COMPETENÞE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE

JJUUDDEEÞÞUULL AARRGGEEªª

SSEELLFF CCOONNTTRROOLL

PITESTI, Str. Negru Voda, nr.3-14,Tel 0248211758

CCLLIINNIICCAA DDEE OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE DDRR.. DDIIAACCOONNUU

Dr.COVALIU NICOLETAPITESTI, str. Primaverii, nr.6Tel.: 0348807890

OOFFTTAALLMMOOTTEERRAAPPIIAA LLMMLL 22000066

PITEªTI, Str. C.A. Roseti, BL.20 BIS, Ap1Tel. 0248213083 / 0248/213083cab. optica medicalã

VVIITTAA CCAARREE FFLLAAVV

PITEªTI, I.C. Bratianu, Nr. 2, ParterTel. 0722968169 – 0248212016Cabinet oftalmologie

JJUUDDEEÞÞUULL BBAACCÃÃUU

OOPPHHTTAACCOOMM

Bacau,Comanesti, Republicii 1/3; Bacau IS Sturza 18,Tel.: 0745394984

GGAAUUSSSS OOPPTTIICC

Bacau, Mioritei 29 B 3-4,Tel.: 234/518822

CCLLIINNIICCAA DDRR.. GGRRIIGGOORRAASS

Bacãu, str. Calea Moldovei nr 254,Tel 0234575888, Fax 0234575888www clinicagrigoras.ro

JJUUDDEEÞÞUULL BBIIHHOORR

MMEEDDSSYYSSTTEEMM –– CCLLIINNIICCAA OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIICCAA

str. Generalul Magheru nr. 1, jud. Bihor, OradeaTel: 00 (40) 259-422277Mobil: 00 (40) 756-066464www.medsystem.roE-mail: [email protected]

OOFFTTAALLMMOOLLAASSEERR && OOPPTTIICC LLEENNSS

Oradea, str. P-þa Creangã bl. C80 parter. Telþ: 0259-412660,þþþ0743-105118www.oftalmolaser.ro

OOPPTTIICCLLAARR MMEEDD SS..RR..LL

str. Aurel Lazar, nr.5Tel: 0259 - 415.763, 0725 - 314.828

AARRSSMMEEDD SSRRLL

STR. COPOSU CORNELIU nr. 2 Bihor0259-244 663

JJUUDDEEÞÞUULL BBOOTTOOªªAANNII

NNOOVVAAOOPPTTIICC

Botoºani, str. Primãverii nr.10, tel. 0231-521314,0724232667, [email protected], www.novaoptic.ro

JJUUDDEEÞÞUULL BBRRÃÃIILLAA

OOFFTTAASSAANN

Braila, Str.Plevna, nr. 245, Tel.: 0744707455

CCMMII MMAALLIISS AANNTTOONNEETTAA

Braila, B-dul Independentei nr.2 tel: 0239/619.450

JJUUDDEEÞÞUULL BBRRAAªªOOVV

NNEEUURROOFFTTAA

Str. Tudor Vladimirescu Nr 128, Tel. 0268-417071

MMEEDDIICCAALL--CCRROOMMAA

Rupea, Str. Serg Nicolae Boieriu Nr 3 Bl 3 Sc A Ap 1+2,Tel. 0268-333464

CCAALLMMEEDDOO

Str. Zorilor Nr 11 Sc A Ap 2; Tel. 0268-320461

CCAABB..MMEEDD.. OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE DDRR.. BBAARRAACCAANN CCOONNSSTTAANNTTIINN

Str. Saturn Nr 43 Ap 203, Tel. 0268-310155

HHIIPPEERRDDIIAA

Calea Bucuresti nr. 25-27 Tel: 0268.330.170, 0268.330.171, e-mail: Braº[email protected]

OOPPTTIICCRRIISSTTAALL

STR. CEZAR BOLIAC, NR. 11, Tel. 0368/008120, 0268/470665

OOPPTTIIMMEEDD MMEEDDIICCAALL

Str.Lunga nr. 9, Tel. 0268-411477, 0268-40 61 14www.opticaoptimed.ro; [email protected]

BBUUCCUURREEªªTTII

AACCAADDEEMMIICCAA MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERR

Pitar Mos Nr. 20, Sector 1Telefon: 021/314.40.51, 0731/[email protected]

AALLCCOORR GGRROOUUPP SSRRLL

Bd. Unirii Nr. 71 Sect.3Tel: 021-326.80.14 sau 326.80.15www.clinicaalcor.ro

45


2010 - 2011

AAMMAA OOPPTTIIMMEEXX

Strada Toamnei nr. 54, sector 2, BucurestiTel: 021-610 36 47/ 021-211 16 22þwww.amaoptimex.ro

BBIIOO TTEERRRRAA MMEEDD

•Calea Griviþei nr. 3, sector 1Tel: 021. 319.85.75/319.65.78; Mobil: 0724.262.110•Pictor Ion Negulici, nr.27, sector 1Tel: 021. 315.15.93/021. 315.15.96; Mobil: 0723.341.001www.bioterramed.ro

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL FFOOCCUUSS

Bd. Ferdinand nr. 141, sector 2, BucurestiTelefon: 031.711.15.15/ 0733.072.910;[email protected]

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL MMEEDDIICCLLAASSSS

Str Sfantul Elefterie nr 47-49Tel: 021-412 01 28; www.mediclass.ro; [email protected]

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSAANNAADDOORR

Clinica Decebal: Bdul. Decebal , nr. 1, sector 3, Clinica Dimitrie Sergiu: Str. Dr. Dimitrie Sergiu , nr.26-28Clinica Baneasa Park: Sos. Bucuresti -Ploiesti , nr. 42-44Tel: 021.9699; www.sanador.ro

EEUURROO OOPPTTIICCSS

Str. Dr. Iatropol nr.21, Sector 5Tel: 021.410.91.10; www.euro-optics.ro

II CCAARREE OOPPTTIICC DDRR.. TTUURRCCUU CCLLAAUUDDIIAA

Str. Roma 21, parter , ap. 1 , sector 1 Tel: 0372988488, 0745753796

IINNFFOOSSAANN

Str.Polona, nr,83, sect. 1; Tel. [email protected]; www.infosan.com.ro

LLAASSEERROOPPTTIICCSS

B-dul Dinicu Golescu nr. 10, sector 1Tel: 021.311.98.98www.laseroptics.ro, [email protected]

OOCCUULLUUSS

Calea Floreasca 91-111, bloc F1, parter, Sector 1þTel/Fax: 021 – 317.80.70, 021 – [email protected]; www.eye.ro

OOFFTTAALLMMEESSTTEETT

Calea Serban Voda nr. 35A,sector 4,Tel: 021-3228245, Fax: [email protected]; www.oftalmestet.ro

OOFFTTAALLMMIIXX

Str Turturelelor, Nr.11B, Sc.A, Ap.3-4,Sector 3Tel: 0722.500.935; [email protected]; www.oftalmix.ro

OOFFTTAA--MMEEDD

Str. Luncusoarei nr. 4-6, Bl.63, Sc.A, Ap.50Tel. 021-424.74.17; [email protected]

OOFFTTAAPPRROO

Bd. Mãrãºeºti nr 15, sector 4,Tel/Fax : 021 252 52 01, 021 252 52 17, 021 252 52 [email protected]; www.oftapro.ro

OOPPTTIICCAA 8877

•Calea Victoriei nr. 16 - 20, pasaj Vilacrosse, sector 3Tel: (021) 313.91.80•Piaþa Al. Lahovari nr. 1A, sector 1Tel: (021) 212.34.81•ªoseaua Berceni nr. 8, sector 4; Tel: (021) 331.05.99;www.optica87.ro

OOPPTTIIMMEEDD

Bld. Corneliu Coposu, nr.3 Bl.101 Sc.3 Et.1 Ap.41, sector 3Tel: 021-32 39 731, 021-32 39 759www.opticaoptimed.ro; [email protected]

OOPPTTIIZZOONNEE

B-dul Iuliu Maniu nr. 65, Bl.7P, Sc.6, Ap.163Tel. 0723.428.249

TTHHIIRRDD MMIILLLLEENNNNIIUUMM CCLLIINNIICCAA OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIICCAA

Bulevardul Ferdinand I, nr. 64; 021-252 6641

VVIISSTTAAVVIISSIIOONN

Str. Justitiei 63, Sector 4CallCenter: 0800-884-782; www.vistavision.ro

WWEESSTT EEYYEE HHOOSSPPIITTAALL

Calea Vitan nr. 137-139; Tel: 021. 430.77.77www.westeyeclinic.rol [email protected]

JJUUDDEEÞÞUULL CCLLUUJJ

AARRTTRRII MMEEDD

STR. RUBIN PATITIA, NR.5; 0264375021

LLAASSEERR EEXXCCIIMMEERR

STR.ANATOLE FRANCE, NR.33; 0744776153

CCAABBIINNEETT OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIICC DDRR.. VVUULLPPEE GGAABBRRIIEELL

Str. Dragalina nr. 66, Tel: 0264-420055

LLAASSIIKK

STR. ANATOLE FRANCE, NR. 33; Tel. 0744776153

OOPPTTIICCOONNMMEEDD

Cluj-Napoca, STR.IULIU HATEGANU, NR.13; Tel. 0722427706

OOPPTTIILLEENNSS

B-dul 21 Dec 1989 nr.137, Tel: 0264-448822

46



JJUUDDEEÞÞUULL DDOOLLJJ

TTOOPP MMEEDD BBUUNNAA VVEESSTTIIRREE SSRRLL

Calea Unirii 90-92, Craiova, Tel. 0251/524078

PPOOLLIICCLLIINNIICCAA EELLGGAA SSRRLL

Craiova,Strada Mihai Eminescu 32; Tel. 0251415780

OOMMNNII--MMEEDD SSRRLL

Craiova,Strada Vasile Alecsandri 11, Tel. 0251410418

JJUUDDEEÞÞUULL GGOORRJJ

TTIIAANNRROOLLII SS..RR..LL.. -- OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE

Motru, Str. Carol Davilla, nr.1; Tel. 0722.54.97.53

MMEEDDOORRAA--OOFFTT --OOFFTTAALLMMOOLLOOGGIIEE ++ OO..RR..LL..

Tg-Jiu,str. Victoria, bl.1, sc. 1, ap. 1,Tel. 0253/240886

JJUUDDEEÞÞUULL HHUUNNEEDDOOAARRAA

OOPPTTIIMMAALL CCOONNSSUULLTT

Orãºtie, Str. DacilorTel. 0744691004Cosma Daniela

CCMMII OOFFTTAA--MMEEDD

Brad, Str. SpitaluluiTel. 0254/611600

JJUUDDEEÞÞUULL IIAAªªII

SSAANNOOPPTTIICC SSRRLL

Str. V. Lupu, Nr. 26-28; Tel: 0232.279.910; www.sanoptic.ro

OOPPTTIICC MMEEDD CCEENNTTEERR

Str.Costache Negri nr. 16; Tel:0232-236292

EEUURROO MMEEDDII CCEENNTTEERR

Str. Ghica Voda , Nr. 7; Tel:0332 440 771; www.euromedicenter.ro

RROONNDDOOPPTTIICC

Str.Tatarasi nr.9; Tel: 0232/224011; 0232/266011 www.rondoptic.com

JJUUDDEEÞÞUULL MMUURREEªª

MMEEDDIIOOFFTT

Str. Bolyai Farkas Nr.32; Tel. 0265/311755

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL GGAALLEENNUUSS

Str. Mihai Viteazu nr.31, Tel. 0721 333 677 - 0752 092 052 [email protected] www.galenus.ro.

JJUUDDEEÞÞUULL SSIIBBIIUU

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL AAEESSKKUULLAAPP

550189 - Sibiu str. Valea Mare nr 8, Tel : 0269/212258

OOPPTTIICCAA MMEEDDIICCAALLAA MMSS && SSMM

Str. N. Balcescu nr. 12; Tel: 0269-214374

OOPPTTIIOORR

Str. Soimului nr. 9; Tel: 0269-244493

JJUUDDEEÞÞUULL SSUUCCEEAAVVAA

GGLLAAUUCCOOSS MMEEDDIICCAALL

Suceava,Str Marasesti, Nr. 48, Tel. 523055,0723271029

DDIIOOPPTTIICC

Suceava,str. Stefan cel Mare , nr.54-56; pct lucru C-lungMoldovenesc str. 22 Decembrie 2 A, Tel. 551093; 310880,0722951299

FFOOCCUUSS OOPPTTIICC

Str. Stefan cel Mare nr. 3, bl.8, sc. DTel: 0330-803002

JJUUDDEEÞÞUULL TTIIMMIIªª

MMEEDDIICCIISS

Str.Paciurea nr.5 / str.Sibiu nr.8 Telefon: 0356 433733, 0729 991515; www.medicis.ro

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL TTHHEEOODDOORR

Str. Theodor Mihaly, nr.2Tel:0256436205

medic · 8 articole de specialitate supliment medical market - oftalmologie acesta se numeºte test...

Documents